Washingtonul a început să recupereze teren într-o competiție pe care a pierdut-o în ultimele trei decenii aproape fără să observe: controlul asupra mineralelor critice. Potrivit The Wall Street Journal, administrația Trump a mobilizat miliarde de dolari și o bună parte din aparatul federal ca să reducă dependența Statelor Unite de China pentru materiile prime fără de care nu pot funcționa industria de apărare, energia, transporturile sau dezvoltarea inteligenței artificiale. Primele rezultate se văd deja, deși drumul până la o independență reală se măsoară în ani.
Momentul decisiv a fost aprilie 2025, când Beijingul a impus controale asupra exportului unor pământuri rare esențiale. Trump declarase deja lipsa aprovizionării interne drept urgență națională, însă mișcarea Chinei a transformat o preocupare strategică într-o problemă presantă. De atunci, efortul a fost coordonat în mare parte de Consiliul de Securitate Națională al Casei Albe și implică departamentele Apărării, Energiei, Comerțului și de Interne, birouri nou înființate și două bănci guvernamentale. Foști și actuali oficiali, dar și experți din domeniu, o consideră una dintre cele mai ample și mai consecvente inițiative ale celui de-al doilea mandat Trump de a readuce acasă un lanț de aprovizionare vital.
Cifrele arată cât de mult s-a schimbat ritmul. Investițiile nonparticipative ale guvernului american în proiecte de pământuri rare și magneți au ajuns la 7,6 miliarde de dolari în cele 18 luni încheiate în iunie 2026, de peste patru ori mai mult decât în toată perioada 2020-2024. Un oficial al Casei Albe vorbește despre peste 180 de proiecte legate de minerale critice finalizate de la revenirea lui Trump la putere. Totuși, acestea trebuie să treacă mai întâi prin due diligence și să îndeplinească condițiile de finanțare, așa că cifra spune mai mult despre ambiția administrației decât despre capacitatea de producție existentă. Pe aceeași linie optimistă, Rick Switzer, reprezentant adjunct al SUA pentru comerț, afirma în aprilie că, împreună cu Japonia și Europa, americanii ar putea construi în șase până la 12 luni un lanț de aprovizionare independent de China, dacă ar fi forțați să o facă.
Specialiștii sunt mai prudenți. Tomasz Nadrowski, autorul cărții „Mineral War: China’s Quest for Weapons of Mineral Distruction”, amintește că până la mijlocul anilor ’90 Statele Unite erau liderul mondial la pământuri rare. „Ne-a luat între 30 și 35 de ani să ne pierdem capacitatea industrială”, spune el. Recuperarea va cere cel puțin un deceniu, estimează experții. Iar dacă abia s-a pornit la drum, direcția pare totuși clară: proiecțiile recente ale CRU, furnizor londonez de date pentru piața materiilor prime, arată că China va pierde cotă de piață până la finalul deceniului la multe dintre elementele pe care le controlează cel mai strict.
Statul nu poate duce singur acest efort, așa că administrația încearcă să atragă și capital privat, inclusiv în afara granițelor americane. Un exemplu recent vine din Polonia: compania americană M2i Global a semnat un acord de cooperare strategică și tehnică cu firmele poloneze Permia 1, Permia 2 și Permia 3 pentru evaluarea comună a unor zăcăminte de tungsten, molibden și cupru din zona Myszków, relatează Rzeczpospolita. Parteneriatul va acoperi aspecte geologice, tehnice și economice, inclusiv o analiză a posibilității de a integra proiectele în lanțuri de aprovizionare sigure, iar părțile vor explora și variante de aprovizionare cu minerale pentru aliații NATO. Extracția propriu-zisă este însă încă departe, iar asta ilustrează bine întreaga strategie americană: Washingtonul are bani, voință politică și aliați, dar îi lipsește timpul pe care China l-a avut la dispoziție.
Sursă text și foto: Ziarul Financiar — articolul original