Washingtonul a transformat dependența de China pentru mineralele critice într-o problemă de securitate națională și investește acum miliarde de dolari ca să o rezolve. După mai bine de un an de efort coordonat, primele rezultate se văd, potrivit The Wall Street Journal. Miza nu e doar economică. Fără aceste materii prime nu se pot produce arme, vehicule, echipamente energetice și nici infrastructura pe care se sprijină inteligența artificială, iar Beijingul controlează astăzi cea mai mare parte a lanțului global de aprovizionare.
Momentul de cotitură a fost aprilie 2025, când China a impus controale la exportul unor pământuri rare esențiale. Lecția a fost dură pentru americani, chiar dacă Donald Trump declarase deja lipsa aprovizionării interne drept urgență națională. De atunci, administrația a pus în mișcare un aparat neobișnuit de larg: departamentele Apărării, Energiei, Comerțului și Internelor, birouri înființate special și două bănci guvernamentale. Coordonarea vine în mare parte de la Consiliul de Securitate Națională al Casei Albe. Oficiali actuali și foști, dar și experți din industrie, spun că este una dintre cele mai ample și mai consecvente inițiative ale celui de-al doilea mandat Trump de a readuce în SUA un lanț de aprovizionare vital.
Cifrele arată cât de mult a crescut efortul. Un oficial de la Casa Albă susține că, de la revenirea lui Trump la putere, au fost finalizate peste 180 de proiecte legate de mineralele critice. Acestea mai trebuie însă să treacă de due diligence și să îndeplinească condițiile de finanțare. Investițiile guvernamentale neparticipative în proiecte de pământuri rare și magneți au ajuns la 7,6 miliarde de dolari în cele 18 luni încheiate în iunie 2026. Suma este de peste patru ori mai mare decât cea din perioada 2020-2024. Și prognozele încep să se schimbe: firma londoneză de date CRU estimează că, până la finalul deceniului, China va pierde cotă de piață la multe dintre elementele pe care le controlează cel mai strict.
Optimismul oficial trebuie totuși privit cu prudență. În aprilie, reprezentantul adjunct al SUA pentru comerț, Rick Switzer, afirma că, sub presiune și cu sprijinul Japoniei și al Europei, America ar putea construi în 6-12 luni un lanț de aprovizionare independent de China. Experții sunt mult mai rezervați și vorbesc despre cel puțin un deceniu. Tomasz Nadrowski, autorul cărții „Mineral War: China’s Quest for Weapons of Mineral Distruction”, amintește că SUA erau lider mondial la pământuri rare până la mijlocul anilor ’90 și că pierderea capacității industriale a durat 30-35 de ani. Minele, rafinăriile și fabricile de magneți nu se construiesc prin decret. Tocmai de aceea Washingtonul are nevoie de capital privat și de parteneri externi.
Polonia este un exemplu al acestei strategii. Compania americană M2i Global a semnat un acord de cooperare strategică și tehnică cu firmele poloneze Permia 1, Permia 2 și Permia 3. Acordul vizează evaluarea comună a unor zăcăminte de tungsten, molibden și cupru din zona Myszków, scrie Rzeczpospolita. Analiza va acoperi aspectele geologice, tehnice și economice și va stabili dacă proiectele pot fi integrate în lanțuri de aprovizionare sigure, inclusiv pentru aliații din NATO. Extracția propriu-zisă e încă departe, dar acordul arată direcția: SUA vor să-și securizeze resursele într-o rețea de state aliate, iar Europa Centrală și de Est începe să conteze în această competiție.
Sursă text și foto: Ziarul Financiar — articolul original