Editoriale Articole Analize Anchete Video G4Plus Contact Donează Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media. HealthyLife InspiRO Life FERMA DUTTON pe SkyShowtime Flexibilitatea, noul ritm al muncii Travel Sportz Fashion Timp liber ENTR Evenimente G4Debate Orașul meu Green News COHERO4EU Ochii pe rețele Tech Trends Showcase Apă și Energie Investiții la bursa WizzTravel Feed Your Brain Beach Please! Sweet Movie Mercedes-Benz (e)Sprinter: succesul afacerii mele!
4Mind Sport 2024 Home » Articole » STUDIU | Stresul din primii ani de viață poate lăsa o „cicatrice” în celulele creierului STUDIU | Stresul din primii ani de viață poate lăsa o „cicatrice” în celulele creierului 08 aug. 2026 Redacția • Articole –> SHARE: WhatsApp icon Sursa foto: Unsplash/Windah Limbai Adaugă-ne ca sursă preferată Urmărește-ne in Discover Ascultă articolul Experimentarea unui stres sever în copilărie poate face o persoană mai vulnerabilă la anxietate, depresie și alte tulburări de dispoziție atunci când se confruntă cu dificultăți la vârsta adultă, conform unui studiu citat de MedicalXpress. Cercetătorii de la Washington University School of Medicine din St.
Louis și Princeton University au descoperit cum trauma din primii ani de viață poate lăsa un efect de durată asupra creierului. Oamenii de știință știau deja că stresul din prima parte a vieții schimbă activitatea genelor din creier. Într-un nou studiu, echipa de cercetare a descoperit că acest lucru se întâmplă din cauza modificărilor în modul în care celulele cerebrale împachetează ADN-ul, lăsând răspunsul genetic al creierului la stres vulnerabil la activare ușoară și reducând toleranța la stres.
Studiul a fost publicat în Neuron din ScienceDirect. „Am descoperit un nou proces biologic care leagă experiența adversității din primii ani de viață de această vulnerabilitate pe termen lung la boli mintale”, a spus Meaghan Creed, Ph. D.
, profesor asociat de anesteziologie la WashU Medicine și coautoare corespondentă a studiului. „Această descoperire dezvăluie o cicatrice fizică lăsată în interiorul celulelor cerebrale de trauma trăită în timpul dezvoltării, oferindu-le oamenilor de știință o țintă biologică concretă pentru dezvoltarea unor noi tratamente și intervenții. ” Mai mult de jumătate dintre copiii lumii sunt expuși stresului timpuriu provocat de abuz, disfuncții în familie, precum violența sau consumul de droguri, ori alte experiențe traumatice.
Acumularea a patru sau mai multe astfel de experiențe poate declanșa riscuri mult mai mari pentru probleme de sănătate mintală și fizică pe termen lung la vârsta adultă. Cercetătorii și-au propus să înțeleagă cum trauma din timpul dezvoltării timpurii modifică fizic creierul, făcându-l mai sensibil la stres mai târziu în viață. Ei s-au concentrat pe o regiune a creierului numită aria tegmentală ventrală, unde celulele cerebrale care produc dopamină, un mesager chimic, sunt responsabile de procesarea lucrurilor importante din mediul înconjurător, inclusiv recompensele și adversitatea.
Când aceste celule cerebrale sunt activate anormal, lucru care se poate întâmpla ca răspuns la stres, ele perturbă modul în care creierul procesează recompensele, lăsând indivizii vulnerabili la anxietate și depresie. Cercetătorii s-au uitat apoi la epigenomul neuronilor care produc dopamină, adică la marcajele chimice care spun celulei ce gene să activeze sau să dezactiveze. În interiorul celulelor, ADN-ul este încolăcit ca un arc, a explicat Catherine Jensen Peña, Ph.
D. , profesor asistent la Princeton Neuroscience Institute și autoarea principală și corespondentă a studiului. Spiralele de ADN sunt înfășurate în jurul proteinelor histonice, care ajută la stabilirea cât de strâns sau de lejer este înfășurat acest arc.
Când arcul genetic este comprimat, genele sale sunt dezactivate.