Gașca Zurli, cunoscută în România pentru spectacolele și proiectele sale educative pentru copii, a ajuns la 20 de ani de activitate și vine cu un prim bilanț măsurat. Institutul pentru Politici Publice (IPP) a realizat pentru prima dată un studiu de impact social despre ce a însemnat, în două decenii, joaca folosită ca metodă de educație. Estimarea de la care pornește cercetarea: între 3,4 și 4,4 milioane de copii au fost atinși de activitățile grupului.
Cifra e greu de ignorat într-o țară cu o populație de copii mult mai mică decât cea a unei generații întregi de adulți. Un astfel de număr, chiar dacă e dat ca interval și nu ca valoare exactă, arată că Zurli a intrat în experiența de creștere a mai multor cohorte succesive. Intervalul larg sugerează și că e vorba de o estimare, nu de o numărătoare pe bază de bilete sau înscrieri.
Studiul urmărește două direcții. Prima privește efectele spectacolelor și ale proiectelor educative asupra dezvoltării copiilor. A doua se uită la relația dintre copii și părinți, adică la ce se întâmplă în familie după ce spectacolul se termină. Pentru o inițiativă care s-a bazat de la început pe muzică, poveste și participare, e o încercare de a transforma amintirea publicului în date și argumente.
Pentru Gașca Zurli, evaluarea externă contează și dincolo de aniversare. Un studiu semnat de un institut de politici publice poate fi folosit în discuțiile cu parteneri, finanțatori sau instituții, într-un domeniu în care educația non-formală rareori are cifre proprii. Din materialul disponibil nu reies încă detaliile metodologiei sau concluziile concrete privind dezvoltarea copiilor și relația cu părinții.
Sursă text și foto: Via Cluj TV — articolul original