România are acum de aproape opt ori și jumătate mai multă putere instalată în baterii decât acum un an și jumătate. Potrivit datelor Transelectrica, la 1 octombrie, instalațiile de stocare a energiei electrice însumau 1.162 MW putere și 2.312 MWh capacitate. Creșterea vine într-un moment critic: sistemul energetic a trecut printr-o vară cu ambele reactoare de la Cernavodă oprite și cu Dunărea la cote scăzute. Avântul are însă și un revers. Analistul Dumitru Chisăliță, de la Asociația Energia Inteligentă, avertizează că „bateriile prost gândite pot scumpi energia pe care promitem să o ieftinim”.
Ritmul s-a accelerat vizibil în ultimele luni. La sfârșitul lui iunie, puterea instalată în stocare era de 878 MW, iar capacitatea de 1.630 MWh. Acum o lună au fost depășite pentru prima dată pragurile de 1.000 MW și 2.000 MWh. În martie anul trecut, statisticile oficiale numărau doar 12 unități, cu 137,2 MW și 269 MWh. Astăzi funcționează 55 de grupuri de stocare. Unele sunt de sine stătătoare și se încarcă din rețea când energia e ieftină și abundentă, altele fac parte din centrale mixte și păstrează ce produc panourile sau turbinele proprii. Ca ordin de mărime, puterea lor totală reprezintă circa 80% din cea a centralei nucleare de la Cernavodă.
Principiul e simplu: bateriile se încarcă atunci când consumul e mic și descarcă energia în sistem atunci când Sistemul Energetic Național are nevoie de reglaj. Tocmai aici apare riscul semnalat de Chisăliță. O baterie amplasată sau dimensionată fără o logică de sistem poate să răspundă doar la diferențele de preț, fără să rezolve problemele reale ale rețelei. Investițiile suplimentare în infrastructură și costurile de echilibrare ajung, în final, în factura consumatorului. Cu alte cuvinte, contează nu doar câți megawați se instalează, ci și unde, cum și în ce scop.
Exemplul de referință din regiune vine de peste Dunăre. Bulgaria avea în septembrie aproximativ 5,7 GW instalați în baterii, de aproape cinci ori mai mult decât România. Cifra echivalează cu aproape un sfert din întreaga putere de producție a țării vecine. În 2025, Bulgaria a reprezentat circa 9% din noile capacități europene de stocare în baterii, mult peste ponderea ei în sistemul energetic al continentului, iar performanța a fost remarcată și în cel mai recent raport al Eurelectric. Diferența s-a simțit direct în această vară. După ce Unitatea 1 de la Cernavodă s-a oprit pe 28 iulie, din cauza scăderii nivelului Dunării în zona pompelor de răcire, iar Unitatea 2 pe 13 august, România a intrat în stare de alertă energetică. Seceta a redus în paralel și producția hidrocentralelor de la Porțile de Fier 1 și 2, care asigură în mod obișnuit aproximativ 15% din energia țării. Bulgaria a exportat net circa 830 GWh pe lună în iulie și august, iar România a fost unul dintre principalii cumpărători, cu schimburi estimate la 74 de milioane de euro.
Pe hârtie, România recuperează terenul. În august, Transelectrica anunța că de la începutul lui 2026 fuseseră conectați la rețea peste 2.500 MW în capacități noi de producție și stocare, dintre care 663 MW în stocare, și estima circa 1.000 MW noi în baterii până la final de an. La ritmul actual, ținta pare la îndemână. Testul real va fi însă altul: dacă bateriile vor reduce dependența de importuri scumpe în perioadele de criză sau vor deveni doar un instrument de arbitraj care aduce profit operatorilor, fără un câștig vizibil pentru consumatori.
Sursă text și foto: Mediafax — articolul original