Sparking Capital, cu 30-40 mil. euro în cont, caută companii în care să investească, dar cu tracţiune comercială reală,Foto: Ziarul Financiar

Sparking Capital, unul dintre fondurile de capital de risc care au crescut pe piața românească, ridică ștacheta pentru antreprenori. Noul său fond, de 30-40 de milioane de euro, ancorat de Fondul European de Investiții, nu mai finanțează doar o prezentare bine făcută. Fondatorii trebuie să arate clienți reali și vânzări, adică tracțiune comercială, nu doar o idee promițătoare. Schimbarea contează pentru că vine exact când avantajul pur tehnic al unui start-up se poate copia în câteva luni, iar investitorii nu mai vor să plătească pentru ceva ce un concurent poate reproduce rapid.

Și miza s-a schimbat radical. Primul fond al Sparking Capital a fost exclusiv privat, mult mai mic, și a investit numai în start-up-uri din România. Acum, tichetele ajung până la 1,5 milioane de euro, iar aria de căutare acoperă toată Uniunea Europeană. „Poziționarea a rămas în zona early-stage, pre-seed și seed, dar dimensiunea, guvernanța și obiectivele noastre sunt acum mult mai mari”, a explicat Cristian Negruțiu, General Partner Sparking Capital, la emisiunea ZF IT Generation.

Primele trei investiții arată deja noua direcție: o companie din România, una din Cehia și una din Germania. Portofoliul-țintă are 24 de proiecte. Dacă faci socoteala, fondul nu va pune suma maximă în fiecare firmă. O parte din bani va rămâne, cel mai probabil, pentru rundele ulterioare ale companiilor care cresc. Așa lucrează de regulă fondurile early-stage care au în spate bani instituționali.

Prezența FEI ca investitor-ancoră explică mare parte din această transformare. Banii europeni vin cu reguli mai stricte de guvernanță și raportare, dar și cu o credibilitate care atrage mai ușor alți investitori privați. Pentru ecosistemul românesc, vestea are două fețe. Un fond care a pornit de aici ajunge să joace la nivel european, lucru rar pe o piață încă mică. În același timp, fondatorii români nu mai au o sursă de finanțare „de acasă”. De acum concurează direct cu start-up-uri din Praga, Berlin sau Varșovia.

Pentru antreprenorii din orașele transilvănene cu comunități tech în creștere, cum este Sibiul, mesajul e limpede: un prototip și un pitch deck nu mai sunt suficiente la primele runde de finanțare. Cine vine cu primii clienți plătitori și cu cifre verificabile are șanse reale la un cec de până la 1,5 milioane de euro. Cine vine doar cu o idee va trebui probabil să caute bani la business angels sau la acceleratoare înainte să bată la ușa unui fond de această mărime.

Sursă text și foto: Ziarul Financiar — articolul original

By Redacția Ziaro

Echipa editorială Ziaro.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *