Editoriale Articole Analize Anchete Video G4Plus Contact Donează Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media. HealthyLife InspiRO Life FERMA DUTTON pe SkyShowtime Flexibilitatea, noul ritm al muncii Travel Sportz Fashion Timp liber ENTR Evenimente G4Debate Orașul meu Green News COHERO4EU Ochii pe rețele Tech Trends Showcase Apă și Energie Investiții la bursa WizzTravel Feed Your Brain Beach Please! Sweet Movie Mercedes-Benz (e)Sprinter: succesul afacerii mele!
4Mind Sport 2024 Home » Articole » Sondaj EFOR: Presa produce știrile, dar algoritmii controlează agenda / Publicul suveranist crede mai mult în TikTok și TV, profil asemănător cu cel al persoanelor cu educație sub nivel liceal Sondaj EFOR: Presa produce știrile, dar algoritmii controlează agenda / Publicul suveranist crede mai mult în TikTok și TV, profil asemănător cu cel al persoanelor cu educație sub nivel liceal 17 aug. 2026 Augustin Majearu • Articole –> SHARE: WhatsApp icon Galerie Foto 4 Sursa foto: Unsplash / Solen Feyissa Adaugă-ne ca sursă preferată Urmărește-ne in Discover Ascultă articolul Un barometru de opinie realizat de Expert Forum (EFOR) în colaborare cu Agenția de Rating Politic (ARP) arată că revoluția digitală nu a omorât presa tradițională, ci a produs o fractură: canalele de distribuție a informației s-au separat complet de sursele în care cetățenii au cu adevărat încredere. Diferența majoră dintre cele două platforme constă însă în modul în care procesează informația, potrivit analizei.
În schimb, TikTok tinde să devină un univers informațional izolat și autosuficient. Modul de funcționare al TikTok a modificat radical comunicarea politică, fenomen observat clar în campaniile electorale recente din România și Republica Moldova, potrivit analizei. Pentru a câștiga vizibilitate, un actor politic nu mai are nevoie de o mașinărie de partid costisitoare, de organizații teritoriale sau de acces la televiziuni, ci își poate construi audiența direct prin algoritm.
Experții EFOR identifică patru avantaje structurale pe care această platformă le oferă discursului populist. În primul rând, personalizarea excesivă obstruează structurile din spate, creând iluzia unei conversații directe între lider și cetățean. În al doilea rând, algoritmul premiază emoția pură — frica, indignarea sau admirația — în defavoarea explicațiilor nuanțate.
În al treilea rând, expunerea repetată creează bule de rezonanță pentru utilizatori care nici măcar nu au căutat informație politică. Nu în ultimul rând, lipsa de transparență a datelor face ca mecanismele prin care anumite mesaje explodează în audiențe masive să fie aproape imposibil de monitorizat de către autorități sau cercetători. O altă surpriză a cercetării este poziția rețelei YouTube, care ocupă locul al doilea în preferințele de informare și înregistrează un scor de credibilitate de 3,10 din 5.
Această valoare este practic identică cu cea acordată radioului (3,13), televiziunii (3,08) și portalurilor de știri (3,07). YouTube nu este o nișă exclusivă a tinerilor, ci o platformă transversală, utilizată intens de categoria de vârstă 40-59 de ani. Utilizatorii săi fideli îi acordă cel mai mare scor de încredere din tot studiul (3,75), fără însă a deprecia sursele clasice, funcționând ca o extensie audiovizuală a presei tradiționale.
Cercetarea subliniază că alegerea formatului media este puternic influențată de nivelul de educație. Persoanele cu studii superioare preferă presa scrisă online și radioul, formate care necesită timp, analiză și comparație. În schimb, persoanele cu educație sub nivelul liceal se orientează masiv către rețelele sociale și formate video scurte.
Această dinamică explică de ce profilul de consum al tinerilor seamănă surprinzător de mult cu cel al electoratului suveranist.
