Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” și Federația Națională Sindicală „Alma Mater” au solicitat joi, partidelor parlamentare, să țină cont, în noua lege a salarizării, de grilele convenite în 2024, după greva generală din 2023. „Solicităm partidelor politice luarea în calcul a grilelor propuse de federațiile sindicale din învățământ în urma grevei generale din 2023, grile convenite cu reprezentanții Ministerului Muncii și cei ai Băncii Mondiale în anul 2024.
În caz contrar, le cerem imperativ să respingă proiectul de lege”, este mesajul transmis joi de către cele trei federații sindicale din Educație. Ce reproșează sindicaliștii din educație Sindicaliștii susțin că proiectul de lege privind salarizarea bugetară nu reflectă suficient importanța sistemului de educație și critică mai mulți indicatori utilizați pentru stabilirea salariilor. „Coeficienții propuși pentru familia ocupațională învățământ, care reprezintă 27% din sistemul bugetar, reprezintă 21% din impactul bugetar calculat pentru implementarea Legii privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice prin PNRR 2026, ceea ce arată o corelare reală cu coeficienții propuși pentru celelalte familii ocupaționale; Venitul mediu brut pe economie luat în calcul pentru calculul salariului profesorului debutant este cel din 2023, adică 8.
600 de lei, în condițiile în care ar fi trebuit să ne raportăm la salariul mediu brut pe economie actual și anume 9. 750 lei; Coeficienții propuși pentru sistemul de învățământ universitar asigură diferențierea cu un coeficient de numai 0,15 pentru personalul care deține titlul științific de doctor, având în vedere că OUG nr. 115/2023 ar urma să fie abrogată.
Coeficienții propuși pentru sistemul de învățământ universitar nu sunt major diferiți de coeficienții ce s-ar obține dacă veniturile actuale ar fi cuantificate în coeficienți având referința propusă de 4. 100 lei”, se arată în scrisoarea deschisă. Numărul profesorilor fără studii de specialitate, în creștere Sindicaliștii au mai atras atenția și asupra unui alt aspect: numărul profesorilor fără studii de specialitate este în creștere.
Ei afirmă că numărul profesorilor fără studii de specialitate a ajuns la 6. 300, față de mai puțin de 4. 000 în anul școlar 2024-2025.
Totodată, peste 80% dintre cadrele didactice din învățământul preuniversitar beneficiază de indemnizația de dirigenție de 10%, calculată la salariul de bază. Sindicaliștii au mai invocat, în scrisoarea deschisă, și datele statisticilor europene, care arată că România se află la finalul clasamentului privind alocarea fondurilor pentru educație, cu 3% din PIB, mult mai puțin comparativ cu alte state: Suedia (6,8% din PIB), Finlanda (6,3%) și Belgia (6,2% din PIB). Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a purtat discuții cu reprezentanții sindicatelor din Educație, însă momentan acestea se află în impas.
Noua lege a salarizării reprezintă un jalon din PNRR și trebuie adoptat până la 31 august 2026.