Siegfried Mureşan, premierul desemnat, i-a transmis sâmbătă un avertisment direct Partidului Social Democrat. Social-democrații ar urma să fie prezenți în sală la votul de învestitură, doar ca să asigure cvorumul, fără să voteze. Mureșan spune că o asemenea tactică ar fi „o lipsă flagrantă de respect” față de Parlament și „un act ostil” la adresa președintelui Nicușor Dan. Declarația a venit imediat după ce a depus în Parlament programul de guvernare și lista miniștrilor. Tonul arată cât de fragilă e aritmetica de care depinde noul cabinet.
Mureșan a insistat pe un detaliu care pune PSD într-o poziție incomodă: partidul este condus de Sorin Grindeanu, care este și președintele Camerei Deputaților. „Ar fi ciudat” ca formațiunea care deține șefia Camerei să boicoteze o ședință și un vot al Parlamentului, a spus premierul desemnat. El a adăugat că se așteaptă ca aleșii social-democrați „să fie la serviciu” și „să muncească” în ziua votului. Orice altă variantă, în opinia lui, ar însemna o „sfidare clară” a Constituției, a procedurii de desemnare și a șefului statului. Mureșan l-a descris pe președinte drept omul care încearcă, „cu mijloacele pe care le are”, să rezolve criza politică.
Miza e mai mare decât pare. Constituția cere ca Guvernul să primească votul majorității deputaților și senatorilor, nu doar majoritatea celor prezenți. Astfel, o abținere de facto a PSD nu blochează ședința, dar nici nu aduce voturi. Pentru social-democrați, formula are avantajele ei. Nu pot fi acuzați că au dat peste cap procedura, dar nici nu își asumă guvernul. Pentru Mureșan, calculul e mai simplu și mai dur: are nevoie de fiecare vot din afara PSD. De aceea încearcă să transforme dezbaterea într-una despre respectul față de instituții și față de președinte, și nu despre negocieri între partide.
Tot din acest motiv, discursul despre minoritățile naționale contează. Grupul lor parlamentar a fost, tradițional, un aliat sigur al guvernelor. Mureșan a promis că nu va lua „niciodată” o măsură care să slăbească rolul minorităților în comunitățile pe care le reprezintă și le-a lăudat activitatea din Parlament. În același timp, nu a renunțat la ideea că scăderea populației, confirmată de ultimul recensământ, trebuie să se vadă și într-un număr mai mic de parlamentari. A anunțat că va avea discuții precise pe acest subiect cu reprezentanții minorităților.
Echilibrul e delicat. Premierul desemnat are nevoie, pe de o parte, de sprijinul unui grup care s-ar putea simți vizat de reducerea numărului de mandate. Pe de altă parte, încearcă să pună presiune publică pe cel mai mare partid din Parlament, care pare hotărât să stea deoparte. Rezultatul votului de învestitură va arăta dacă apelul la responsabilitate instituțională cântărește mai mult decât calculele de partid.
Sursă text și foto: G4Media — articolul original