Peste 17.000 de elevi din județul Sibiu merg la școală în două schimburi, iar cauza principală e simplă: nu sunt destule săli de clasă. Potrivit datelor trimise de Inspectoratul Școlar Județean (ISJ) Sibiu la solicitarea Ziarului Financiar, în anul școlar 2026-2027 sunt 21 de unități de învățământ care funcționează așa, cu 17.191 de elevi. Pentru un județ care se laudă cu investițiile germane, cifra spune mult. Economia locală se modernizează mai repede decât clădirile în care învață copiii celor care lucrează în aceste fabrici.
Comparația cu Germania nu e întâmplătoare. Acolo, elevii au program într-un singur schimb, aproximativ între 9:00 și 16:00, iar școlile au săli de sport, de muzică, de pictură și cantine. La Sibiu, mulți copii încep orele la prânz și ies de la școală seara. Asta le schimbă ritmul zilei, iar familiile trebuie să-și organizeze viața în jurul orarului. Dintre elevii care dau Evaluarea Națională la final de an, 105 elevi de clasa a VIII-a învață după-amiaza.
Inspectoratul pune problema în primul rând pe lipsa spațiului. Totuși, nu toate orele de după-amiază se datorează aglomerației. ISJ Sibiu spune că unele școli găzduiesc programul „A doua șansă” sau cursuri liceale la seral și cu frecvență redusă. Aceste cursuri pot avea loc doar după-amiaza, pentru că elevii lor lucrează dimineața. Răspunsul este semnat de inspectorul școlar general Emilian-Marius Novac și de inspectorul școlar Constantin Dincă. Așadar, o parte dintre cei 17.191 de elevi sunt adulți care au ales acest program, dar documentul nu arată câți anume.
Situația se îmbunătățește foarte încet. Potrivit inspectoratului, numărul școlilor care funcționează în mai multe schimburi a scăzut cu doar una în anul școlar 2025-2026, când Liceul Teoretic „Onisifor Ghibu” din Sibiu a trecut la un singur schimb. Singurul lucru bun e că niciuna dintre școlile din județ nu are cursuri în trei schimburi, cum se întâmplă încă în alte zone ale țării.
Problema nu se rezolvă prin ordine ale inspectoratului, ci prin construcții: școli noi, extinderi, săli în plus. Durează ani și costă bani, iar bugetele locale sunt tot mai strânse într-un moment în care statul se împrumută tot mai scump. Cele mai mari presiuni sunt probabil în zonele unde populația crește, mai ales în cartierele noi și în comunele din jurul Sibiului, unde oamenii se mută mai repede decât se construiesc școli. Pentru un județ care vrea să atragă și să păstreze forță de muncă calificată, o școală cu program normal ajunge să conteze la fel de mult ca un drum bun sau un parc industrial.
Sursă text și foto: Ziarul Financiar — articolul original