Pentru prima dată în mai bine de un deceniu, o listă a opoziției din Serbia ocupă primul loc într-un sondaj național dinaintea alegerilor. Potrivit unui sondaj publicat marți, 20 octombrie 2026, de institutul independent New Serbian Political Thought, Lista Studenților are 44,5%, față de 42,7% pentru Partidul Progresist al președintelui Aleksandar Vučić. Diferența de 1,8 puncte procentuale este mică, dar simbolic contează enorm într-o țară în care partidul de guvernământ a dominat scena politică 14 ani.
Datele au fost relatate de Politico. Publicația a citat un student la Drept de 21 de ani de la Universitatea din Novi Sad, Kosta Golubović, potrivit căruia tinerii se mobilizează pentru un guvern „care să investească în viitorul nostru”, nu unul care să le pună piedici la începutul vieții adulte. Campania a fost una tensionată: tabloidele apropiate puterii și oficiali de rang înalt ai Partidului Progresist au atacat institutele independente de sondare, numindu-i pe cercetători „falși cercetători”. Lista Studenților pune însă cifrele pe seama unor luni de campanie din ușă în ușă, în toate regiunile.
Mișcarea a pornit din stradă. Protestele au început în noiembrie 2024, după prăbușirea unei părți din acoperișul de beton de la intrarea în gara din Novi Sad, în care au murit 16 oameni. Comemorările s-au transformat în manifestații de amploare, alimentate de refuzul autorităților de a-și asuma responsabilitatea. Premierul de atunci a demisionat, iar cel mai mare protest a avut loc în martie 2025, când peste 325.000 de oameni s-au adunat la Belgrad. De atunci, studenții cer alegeri anticipate.
Vučić, care a condus Serbia 12 ani, ca președinte sau prim-ministru, a renunțat la funcția de președinte pentru a candida la postul de premier și a făcut și el campanie în toată țara. În tot acest timp, Belgradul a ținut deschise ambele canale: este țară candidată la UE, dar a refuzat să se alăture sancțiunilor impuse Rusiei, iar anul trecut Vučić a fost la Moscova, la parada de Ziua Victoriei găzduită de Vladimir Putin. Politico notează că liderii europeni au preferat relații stabile cu Belgradul și au reacționat târziu la protestele studențești.
Analistul Igor Novaković, de la Centrul pentru Afaceri Internaționale și Securitate, explică de ce opoziția clasică nu a reușit să schimbe raportul de forțe: Vučić și-a consolidat controlul asupra instituțiilor-cheie și asupra presei. Mișcarea studenților se deosebește prin lipsa unui lider unic și prin accentul pe statul de drept. Când reprezentanții guvernului au pus la îndoială capacitatea studenților de a conduce, aceștia au răspuns cu o listă de candidați din afara politicii, între care medici, ingineri și profesori universitari. Rămâne de văzut dacă un avans de câteva puncte într-un singur sondaj se va traduce în voturi, dar pentru Vučić este cel mai serios semnal de alarmă de până acum.
Sursă text și foto: Mediafax — articolul original