Serbia a obținut de la Washington o nouă derogare de la sancțiuni pentru compania petrolieră Naftna Industrija Srbije (NIS), chiar în perioada în care Belgradul negociază și cu Moscova prelungirea livrărilor de gaze naturale. Mișcarea arată cât de atent calculează guvernul sârb echilibrul între cei doi parteneri energetici majori, într-un moment în care presiunea occidentală pentru alinierea la sancțiunile anti-ruse rămâne constantă.
Derogarea acordată de Oficiul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) permite NIS să continue importurile de țiței, vitale pentru singura rafinărie din Serbia, situată lângă Belgrad și responsabilă pentru cea mai mare parte a combustibilului consumat în țară. Fără această prelungire, compania ar fi riscat blocarea aprovizionării chiar în perioada de tranziție către noul acționariat: NIS se află în proces de vânzare a pachetului majoritar către grupul energetic ungar MOL, o tranzacție care va redesena structura pieței petroliere sârbe.
În paralel, Serbia a convenit cu Gazprom prelungirea contractului de livrare a gazelor naturale până la finalul anului, exact în pragul sezonului rece. Șeful companiei de stat Srbijagas, Dusan Bajatovic, a confirmat că termenele și condițiile negociate cu partea rusă rămân favorabile, un semnal că Belgradul nu intenționează să renunțe la dependența sa tradițională de gazul rusesc, cel puțin pe termen scurt.
Practic, Serbia joacă simultan pe două planuri: păstrează relația cu Washingtonul suficient de funcțională pentru a-și proteja industria petrolieră de sancțiuni, în timp ce își asigură securitatea energetică de iarnă prin Rusia. Această poziție de echilibru, specifică politicii externe a președintelui Aleksandar Vucic, reflectă miza mai mare a Belgradului: să avanseze pe calea integrării europene fără a rupe legăturile economice cu Moscova, atâta vreme cât occidentul îi tolerează această ambiguitate.
Sursă text și foto: Brașoveanul — articolul original