O tânără de etnie romă, crescută 24 de ani în sistemul de protecție a copilului, i-a adresat primarului Emil Boc o scrisoare deschisă în care îl întreabă de ce cei care muncesc și învață rămân fără sprijin din partea statului, în timp ce, spune ea, alții primesc atenție pentru comportamente care strică imaginea comunității. Autoarea, identificată în text doar prin inițialele B.R., are o facultate și un master absolvite, urmează a doua facultate, lucrează și își plătește singură chiria și facturile.
Mesajul către edilul Clujului este direct: se prezintă drept „țigancă, crescută de stat” și întreabă de ce ea și alții ca ea nu primesc nimic, iar apoi dacă primarului îi plac doar alegătorii analfabeți. Critica ei vizează lipsa unor criterii corecte la acordarea ajutoarelor și a locuințelor sociale. Tânăra susține că tolerarea comportamentelor antisociale îi lovește mai ales pe romii educați, cei care încearcă să-și clădească o viață cinstită. Pe lângă job și studii, B.R. dă de cinci ani meditații gratuite la limba română elevilor care se pregătesc pentru bacalaureat. Cea care a crescut-o, o asistentă maternală, este pentru ea pur și simplu „mama”.
Situația are și o latură administrativă. Primăria Cluj-Napoca acordă 40 de puncte în dosarele celor proveniți din sistemul de protecție, dar, după cum reiese din relatarea sursei, filtrele birocratice, cozile și fondul limitat de locuințe sociale lasă pe dinafară tocmai parcursuri ca al ei. Nu apare în text niciun răspuns al primăriei, așa că nu se știe dacă dosarul tinerei a fost depus sau cum a fost evaluat.
Cazul ridică o problemă mai largă decât povestea unei singure persoane: ce se întâmplă cu tinerii care ies din sistemul de protecție la majorat și cât de bine funcționează criteriile care ar trebui să-i ajute. Când punctajul există pe hârtie, dar locuințele lipsesc, avantajul rămâne teoretic, iar cei care au făcut „totul bine” ajung să se simtă penalizați tocmai pentru că se descurcă.
Lucrarea de disertație a tinerei aduce un contrapunct neașteptat: o incursiune în cuvintele din limba rromani intrate în româna de zi cu zi, de la „mișto” la „baftă”. Argumentul ei e că limba și cultura s-au amestecat firesc pe stradă, deși în planul administrativ și social distanța dintre majoritate și minoritate a rămas mare. Chiar și cuvântul „țigan” ar veni, potrivit sursei, din grecescul athingainos, „de care nu te atingi”, o etimologie care spune mult despre soarta celor lăsați la margine.
Sursă text și foto: Informația de Cluj — articolul original