Școlile cu predare în limba română din Ucraina nu mai pot fi desființate prin decizie strict locală: după modificarea legislației educației, închiderea unei instituții pentru minorități naționale cere acum aprobarea Ministerului Educației de la Kiev. Schimbarea contează pentru comunitatea românească din regiunea Cernăuți, unde reforma sistemului școlar se suprapune cu scăderea numărului de elevi și profesori.
Informația a fost prezentată de Oksana Sacriier, viceguvernatoarea regiunii Cernăuți, la o conferință organizată la Ambasada Ucrainei și dedicată drepturilor minorităților naționale, inclusiv ale românilor. Potrivit oficialului, până acum hotărârea putea fi luată la nivelul comunității teritoriale, iar noua lege mută decizia la nivel central.
În regiune funcționează 63 de instituții de învățământ pentru clasele primare și gimnaziale, până la clasa a IX-a. Mai sunt 11 filiale cu sub 60 de elevi, arondate unor școli de bază, care, spun autoritățile, nu vor fi închise. Din cei aproximativ 96.000 de elevi ai regiunii, mai puțin de 14.000 sunt etnici români, conform estimării oficialei.
Reforma aduce și trecerea de la 11 la 12 clase, plus conceptul de liceu academic, pentru clasele superioare. Cernăuțiul are acum 44 de licee, iar planurile prevăd 69 de licee academice, dintre care aproximativ un sfert ar urma să aibă româna ca limbă de predare. Într-un alt punct al explicațiilor, oficialul a vorbit despre 15 licee care vor funcționa ca licee academice, în funcție inclusiv de disponibilitatea cadrelor didactice; sursa nu clarifică cum se leagă cele două cifre. Contextul e greu: de la începutul războiului, multe familii au plecat din regiune, iar sistemul resimte asta.
Pentru școlile cu predare într-o altă limbă decât ucraineana se aplică și condiții precise: peste 50% dintre elevi trebuie să aparțină minorității respective, directorul trebuie să cunoască ucraineana și limba minorității, iar documentele școlii se întocmesc bilingv. Un prag de acest tip poate deveni sensibil acolo unde numărul elevilor scade, deși garanția aprobării de la Kiev oferă o protecție suplimentară împotriva închiderilor decise local.
Ca exemplu, Sacriier a menționat Liceul „Alexandru Ilschi” din Crasna, cu predare în română, care a primit anul trecut 4,5 milioane de grivne, între altele pentru laboratoarele de fizică și chimie. Pentru perioada următoare este prevăzută o nouă finanțare, de 10 milioane de grivne. Autoritățile de la Cernăuți susțin că modificările fac parte din armonizarea legislației ucrainene cu normele europene, în contextul aspirațiilor de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană.
Sursă text și foto: Contează — articolul original