Elevii care merg la școli cu rezultate mai bune au, de la un an la altul, o dezvoltare mai rapidă a substanței albe din creier, arată un studiu al cercetătorilor de la Stanford Graduate School of Education. Diferența persistă chiar și după ce autorii au scos din ecuație factori precum veniturile familiei sau educația părinților, ceea ce sugerează că mediul școlar poate conta în sine, nu doar ca reflex al condiției sociale a copilului. Lucrarea a fost publicată în revista „Developmental Cognitive Neuroscience”.
Substanța albă este rețeaua de fibre nervoase prin care diferitele regiuni ale creierului comunică între ele. Cercetătorii au găsit diferențe inclusiv într-o zonă legată de abilitățile de citire. Pe ansamblu, elevii din școlile cu scoruri mai mari păreau mai maturi din punct de vedere cerebral decât ar fi indicat vârsta lor reală. Pentru asta, echipa a folosit fracția de anizotropie, o măsurătoare obținută prin imagistică cerebrală, care indică cât de organizate și mielinizate sunt fibrele nervoase.
Analiza se bazează pe două seturi de date: studiul ABCD, unul dintre cele mai ample proiecte longitudinale din Statele Unite despre dezvoltarea creierului și sănătatea copiilor, și Stanford Education Data Archive, o bază națională despre performanța școlară. Pe lângă venitul și nivelul de educație al părinților, cercetătorii au ținut cont de caracteristicile cartierului și de nivelul conflictelor din familie. Concluzia lor este că doi copii din medii familiale similare, dar care ajung la școli diferite, pot arăta diferențe măsurabile în dezvoltarea substanței albe.
Rezultatele trebuie citite cu prudență, iar autorii o spun explicit. Cercetarea este observațională: arată o asociere, nu dovedește că performanța școlii este singura cauză a modificărilor din creier. Un copil dintr-o școală cu rezultate mai slabe nu are, deci, automat probleme de dezvoltare neurologică, iar dezvoltarea cerebrală depinde de numeroși factori.
Miza studiului ține mai degrabă de felul în care sunt privite inegalitățile educaționale. Dacă mediul școlar lasă urme măsurabile în creier, diferențele de oportunități nu se văd doar în note și în teste. Autorii consideră că datele deschid calea unor cercetări despre mecanismele prin care școala ar putea influența dezvoltarea cerebrală. Pentru părinți, mesajul practic este că școala înseamnă mai mult decât note și cunoștințe, dar rezultatele nu sunt nici condamnare, nici garanție pentru vreun tip de școală.
Sursă text și foto: Mediafax — articolul original