Trecerea la ora de iarnă, care readuce ceasurile cu o oră în urmă în această noapte de sâmbătă, 24 octombrie, spre duminică, 25 octombrie 2026, ni se pare un cadou: o oră în plus de somn. Specialiștii spun însă că nici această schimbare, mai blândă decât cea din primăvară, nu trece fără urmări, pentru că dereglează subtil ritmul circadian, ceasul intern care ne reglează somnul, vigilența, hormonii și dispoziția.
Potrivit Euronews, care citează cercetători din Finlanda și Marea Britanie, în creier există un ceas principal, format dintr-un grup de neuroni ce urmăresc lumina, răsăritul și apusul prin semnalele primite de la ochi. „Cât de bine funcționează acest ceas influențează cât de bine dormim și cât de bună sau proastă ne este dispoziția”, explică Timo Partonen, profesor asociat de psihiatrie la Universitatea din Helsinki. Sistemul Daylight Saving Time, adică mutarea ceasului cu o oră înainte primăvara și înapoi toamna, se aplică în majoritatea țărilor din Europa și America de Nord, dar și în unele zone din Africa și Asia.
Toamna, adaptarea e de regulă mai ușoară. Partonen spune că ora în plus din zi ajută ceasul biologic să se acomodeze, dar avertizează că somnul poate fi la început mai puțin odihnitor. Mai mult, mulți nu profită de ocazie: rămân treji mai târziu și își măresc deficitul de somn. Cronobiologul Malcolm von Schantz, de la Universitatea Northumbria, observă că nemulțumirea principală vine din faptul că se întunecă devreme, când oamenii pleacă de la serviciu. Asta ține, spune el, de geografie: nu există destule ore de lumină pentru dimineți și seri luminoase în același timp.
Efectele cele mai grave sunt legate de trecerea la ora de vară, asociată cu creșteri temporare ale accidentelor rutiere, ale pierderii de somn și ale atacurilor de cord. Potrivit Fundației Americane a Inimii, riscul de infarct crește cu 24% în ziua de după. Schimbarea de toamnă nu e însă lipsită de consecințe: un studiu din 2025 al Universităților Liverpool John Moores și Oxford a arătat că femeile sunt mai predispuse decât bărbații la anxietate, confuzie și stres în zilele următoare. La copii pot apărea culcări mai târzii și treziri mai grele, ceea ce adaugă tensiune în familii. Cercetări mai ample leagă schimbările repetate de oră de riscuri pe termen lung, precum accidentele vasculare cerebrale și obezitatea.
Sursă text și foto: Radio Cluj — articolul original