Guvernul Niculescu și-a asumat noi cheltuieli sociale, inclusiv majorări de pensii, fără să spună de unde vin banii, într-un an în care statul trebuie să strângă cureaua. Executivul vrea să coboare deficitul de la 6,2% din PIB în acest an la 5,2% anul viitor, ceea ce înseamnă cheltuieli mai mici cu aproximativ 21 de miliarde de lei (4 miliarde de euro) față de acum, potrivit calculelor publicate de Ziarul Financiar luni, 26 octombrie 2026.
Cifrele se adună repede în defavoarea guvernului. Impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA), care adusese anul trecut la buget 2,7 miliarde de lei, urmează să fie eliminat. Apoi dispar și banii din PNRR: cei opt miliarde de euro pe care România i-a primit sau îi așteaptă în acest an, cu condiția ca a cincea cerere de plată și cererea finală să fie acceptate. Dacă ținta de deficit este respectată, bugetul ar rămâne astfel fără circa 12 miliarde de euro, adică 3% din PIB.
Pe ce se sprijină, atunci, promisiunile? Executivul mizează în principal pe o colectare mai bună la buget și pe o creștere economică de 2,2%, la care adaugă „reducerea cheltuielilor statului”. Doar că, în forma de acum, acestea sunt mai degrabă dorințe decât măsuri: nu se știe nici cu cât vor crește pensiile, nici cum se va reduce concret cheltuiala. Singurul exemplu avansat până acum, „comasarea voluntară” a 400 de localități, nu pare să acopere o asemenea diferență.
Alegerea, în lipsa unor surse clare, e una dură: ori se depășește ținta de deficit, ceea ce ar încorda relația cu piețele și cu finanțatorii într-un moment în care dobânzile sunt la maximele ultimelor decenii, ori promisiunile sociale vor fi tăiate sau amânate. Pensionarii, care au așteptări legitime după aceste anunțuri, sunt cei care riscă cel mai mult să rămână cu ele neîmplinite.
Sursă text și foto: Ziarul Financiar — articolul original