Șapte dintre cei 16 indicatori folosiți pentru a măsura starea climei globale au atins niveluri extreme record, iar alții arată semne de accelerare sau de schimbări bruște, potrivit unui nou raport publicat miercuri, 14 octombrie 2026, în revista științifică BioScience, citat de CBS News. Autorii susțin că sistemul climatic „pătrunde tot mai adânc într-un teritoriu necunoscut”, iar schimbările se produc mai repede decât capacitatea omenirii de a răspunde.
Studiul urmărește, printre altele, concentrațiile gazelor cu efect de seră, temperaturile globale, masa ghețarilor, starea oceanelor, incendiile de vegetație și dezechilibrul energetic al Pământului, adică diferența dintre energia absorbită de planetă și cea pe care o trimite înapoi în atmosferă. „Căldura extremă, inundațiile, secetele, furtunile și incendiile de vegetație nu mai sunt evenimente rare, ci caracteristici definitorii ale unei planete în schimbare”, avertizează cercetătorii.
Anul 2026 a adus cifre greu de ignorat. Iulie a fost cea mai călduroasă lună înregistrată vreodată în Statele Unite continentale, iar țara a trecut prin cea mai fierbinte vară din istoria măsurătorilor. Temperaturile oceanelor au stabilit noi recorduri în iulie, iar dioxidul de carbon din atmosferă a ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimii două milioane de ani. În Europa, valurile de căldură ar fi provocat, potrivit estimărilor, circa 14.000 de decese, în timp ce în SUA temperaturile ridicate au alimentat incendii care au distrus milioane de acri.
Raportul pune accent pe ritmul încălzirii, care a crescut vizibil. Între 1880 și 1970, temperatura medie globală urca cu aproximativ 0,05 grade Celsius pe deceniu; în intervalul 1970–2010 ritmul a fost de 0,19 grade, iar între 2010 și 2024 a ajuns la 0,36 grade pe deceniu. Cu cât încălzirea merge mai repede, cu atât crește riscul de a trece de puncte critice, dincolo de care ecosistemele nu mai pot reveni la starea inițială. Recifele de corali au devenit în 2025 primul sistem de acest fel care a atins un asemenea prag, cu pagube care ar putea fi permanente.
Mai îngrijorător este efectul de lanț: topirea permafrostului și incendiile eliberează gaze cu efect de seră, care încălzesc și mai mult planeta, iar aceasta declanșează noi emisii. Un mecanism similar ar putea fi pus în mișcare de pierderea gheții marine, de degradarea ecosistemelor și de creșterea emisiilor de carbon. „Nu mai este un avertisment pentru viitor, ci un diagnostic al prezentului”, spun autorii. Raportul menționează și evoluții pozitive, în special extinderea energiei regenerabile, dar progresele sunt, după evaluarea cercetătorilor, insuficiente.
Sursă text și foto: Mediafax — articolul original