Salina Turda, una dintre cele mai vizitate atracții din județul Cluj, poate fi acum parcursă și dintr-un unghi complet nou: o secțiune 3D interactivă, publicată pe site-ul mariuscomper.uk, duce vizitatorul virtual de la suprafață până la 112 metri adâncime, cameră cu cameră, prin galeriile și minele exploatării de sare.
Proiectul reconstituie proporțiile reale ale principalelor spații subterane, de la mina Terezia, unde adâncimea de la gura puțurilor până la vatră ajunge la 112 metri și unde se află celebrul lac sărat construit în jurul unei insule de sare, până la mina Rudolf, cu 42 de metri adâncime, 50 de lățime și 80 de lungime, fostă exploatare activă până în 1932 și transformată astăzi în amfiteatru, terenuri de sport și loc pentru roata panoramică.
Harta virtuală include și galeria Franz Josef, lungă de 917 metri, săpată între 1853 și 1870 pentru transportul sării spre suprafață, dar și explicații despre originea geologică a zăcământului: sarea de la Turda s-ar fi depus acum circa 13,8 milioane de ani, când Transilvania se afla sub apele Mării Paratethys.
Autorul proiectului atrage atenția asupra unei limitări importante: deși dimensiunile interioare ale camerelor sunt fidele, poziționarea lor relativă rămâne schematică, din lipsa unei secțiuni topografice oficiale publicate a minei. E o precizare care contează, pentru că arată că reconstituirea 3D e un instrument de popularizare, nu un releveu tehnic exact.
Dincolo de curiozitatea tehnică, explorarea readuce în discuție traseul neobișnuit al salinei: închisă pentru exploatare în 1932, folosită apoi ca adăpost în timpul războiului și pentru maturarea brânzei, redeschisă publicului abia în 1992 și modernizată masiv între 2008 și 2010. Postarea care a popularizat proiectul, semnată de Green Hope, îl plasează într-o discuție mai amplă despre patrimoniul industrial și felul în care astfel de spații pot căpăta o a doua viață prin turism, cultură și educație – exact rolul pe care Salina Turda îl joacă deja de câțiva ani pentru Cluj și pentru Transilvania.
Sursă text și foto: inTurda — articolul original