Pentru prima dată, oricine poate vedea cât câștigă cei care conduc companiile statului român. Guvernul a lansat platforma guvernanta.gov.ro, unde sunt adunate într-un singur loc numele managerilor și administratorilor din întreprinderile publice, contractele lor de mandat, CV-urile și veniturile. Datele arată o prăpastie între remunerații. Cele mai multe se opresc sub 25.000 de lei pe lună, dar în vârful listei sunt persoane cu venituri brute cumulate de peste 100.000 de lei lunar. Unul dintre cele mai mari totaluri ajunge la 134.146 de lei brut pe lună.
Cuvântul important este „cumulate”. La companiile de stat, un director sau un membru al consiliului de administrație primește de regulă o indemnizație fixă, la care se poate adăuga o componentă variabilă legată de indicatorii de performanță. Unele persoane au mandate în mai multe consilii în același timp. Suma de 134.146 de lei nu este, așadar, neapărat un salariu de la o singură firmă. Este însă un venit lunar plătit din bani publici și este de peste zece ori mai mare decât salariul mediu brut din România.
Platforma nu apare întâmplător. România are de ani buni legea guvernanței corporative a întreprinderilor publice, OUG 109/2011, dar aplicarea ei a fost inconsecventă. Transparența în companiile de stat este una dintre cerințele OCDE în procesul de aderare. Reforma guvernanței corporative a fost și o condiție în PNRR. Pe lângă asta, Guvernul caută de luni bune bani de tăiat din cheltuielile statului. În acest context, remunerațiile de la vârful companiilor de stat devin greu de apărat în fața opiniei publice.
Publicarea datelor ar putea avea efecte în mai multe direcții. Pentru Executiv, e un argument pentru plafonarea sau renegocierea indemnizațiilor, măcar la companiile cu rezultate slabe. Managerii bine plătiți vor spune, probabil, că sumele sunt prevăzute în contractele de mandat, au fost stabilite prin proceduri legale și sunt legate de performanță. Adevărata întrebare nu e dacă un șef de companie de stat poate câștiga mult, ci dacă rezultatele firmei justifică suma. Tocmai acest lucru poate fi verificat acum, comparând veniturile de pe platformă cu bilanțurile companiilor.
Rămâne de văzut dacă transparența va aduce și schimbări sau dacă platforma va fi doar o bază de date consultată o vreme și apoi uitată. Până acum, astfel de informații erau răspândite prin rapoartele anuale ale fiecărei companii, dacă erau publicate. Pusă la un loc, lista îi obligă pe cei care numesc conducerile acestor firme, adică ministerele de resort, să explice public de ce anumite funcții sunt plătite de câteva ori mai bine decât altele.
Sursă text și foto: Jurnalul Național — articolul original