Secretarul de Stat Marco Rubio a deblocat 320 de milioane de dolari din asistența militară pentru Egipt, bani pe care Washingtonul îi reținuse din cauza situației drepturilor omului din această țară. Rubio a semnat derogarea invocând interesele de securitate națională ale Statelor Unite, a anunțat Departamentul de Stat, citat de Associated Press. Pe scurt, administrația Trump a pus parteneriatul strategic cu Cairo înaintea condițiilor impuse de Congres, într-un moment în care Orientul Mijlociu este din nou tensionat.
Argumentul principal al lui Rubio este Iranul. Într-o scrisoare către parlamentarii americani, el a insistat asupra rolului Egiptului în conflictul dintre SUA și Iran. Cairo s-a implicat în eforturile diplomatice de detensionare și a mediat între Washington și Teheran. Pentru o administrație care are nevoie de canale de comunicare cu un adversar cu care nu discută direct, un intermediar credibil în regiune contează mult. Iar banii deblocați pot fi văzuți și ca o răsplată pentru acest rol.
Trebuie spus clar că nu este vorba despre bani noi. Cele 320 de milioane fac parte din pachetul anual de aproximativ 1,3 miliarde de dolari în asistență economică și militară pe care SUA îl acordă Egiptului și sunt destinate finanțării militare externe. Prin acest mecanism, statele care primesc ajutorul cumpără echipamente și armament fabricate în Statele Unite. Astfel, o bună parte din bani ajunge înapoi în industria americană de apărare, lucru pe care orice administrație îl poate prezenta ca pe un câștig și pe plan intern.
Condiționarea ajutorului a fost introdusă de Congres tocmai pentru a face presiune asupra Cairoului. De-a lungul anilor, rapoartele Departamentului de Stat au documentat acuzații de tortură, detenții arbitrare și restricții asupra libertății de exprimare în Egipt. Totuși, presiunea a avut mereu limite: ajutorul nu a fost oprit niciodată complet, iar derogările de acest fel au devenit aproape o rutină. Le-au folosit atât administrațiile republicane, cât și cele democrate. Ultima a fost acordată de administrația Biden în septembrie 2024, cu argumentul că Egiptul sprijinea eforturile americane de a încheia războiul dintre Israel și Hamas din Gaza.
Se repetă, așadar, un tipar cunoscut: de fiecare dată când regiunea intră într-o criză, Egiptul devine prea important pentru a fi sancționat cu adevărat. Departamentul de Stat susține că drepturile omului rămân pe agenda relației cu Cairo și vor fi discutate în continuare. Faptul că fondurile au fost din nou eliberate arată însă ce cântărește mai mult pentru Washington. Pentru regimul egiptean, mesajul e limpede: rolul său strategic îl protejează de consecințele criticilor privind drepturile omului. Pentru criticii din Congres, derogarea confirmă că pârghia pe care au creat-o are tot mai puțin efect.
Sursă text și foto: Mediafax — articolul original