Unul din trei adolescenți de 15 ani din Uniunea Europeană se chinuie să înțeleagă un text simplu. Pornind de la acest diagnostic, confirmat de evaluarea PISA 2025, Roxana Mînzatu, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene, a anunțat luni lansarea Coaliției europene pentru alfabetizare. Inițiativa caută soluții pentru o problemă care depășește de mult școala: dificultățile de citire, scriere și înțelegere a informației. Pentru România, apelul are o greutate aparte. Cele mai noi date PISA arată că elevii români au pierdut 16 puncte la lectură față de evaluarea din 2022.
„Rezultatele evaluării PISA din 2025 ne arată cât de gravă este situaţia”, a scris pe Facebook comisarul european din partea României. Mînzatu susține că lipsurile de acest tip afectează învățarea, șansele de a găsi un loc de muncă sau de a porni o afacere și chiar „cele mai banale demersuri cetăţeneşti”. Ea leagă tema și de inteligența artificială. Cu cât aceasta pătrunde în mai multe domenii ale vieții, cu atât oamenii au nevoie de competențe de bază solide și de gândire critică. Argumentul e greu de contestat: într-un mediu în care textele se generează automat și în volum uriaș, cine nu poate citi atent nu poate nici verifica ce citește.
Coaliția face parte din Uniunea Competențelor, cadrul prin care Comisia își coordonează politicile privind educația și formarea. La lansarea de la Bruxelles au participat profesori, bibliotecari, editori, cercetători, organizații și autorități din domeniu. Obiectivele anunțate sunt trei. Primul este un sprijin mai bine țintit pentru profesori, încă din primii ani de carieră, ca să poată folosi metode de predare a cititului și scrisului care au rezultate dovedite. Al doilea este o colaborare mai strânsă între școli, biblioteci și familii pentru a încuraja lectura. Al treilea este formarea capacității elevilor și adulților de a evalua informațiile de pe internet, inclusiv de a recunoaște dezinformarea.
Participarea este deschisă tuturor celor interesați: părinți, angajatori, ONG-uri, universități, instituții publice și grupuri media. Mînzatu a invitat explicit școlile, bibliotecile și organizațiile din România să se alăture. Rămâne însă întrebarea pe care o ridică orice astfel de platformă europeană: ce greutate are ea în practică? Educația ține în primul rând de guvernele naționale. O coaliție voluntară poate aduna exemple bune și poate pune presiune publică, dar fără bani și fără angajamente asumate de ministere riscă să rămână un forum de discuții. Mesajul comisarului nu precizează deocamdată nici un buget, nici ținte măsurabile.
Pentru România, cifrele arată de ce subiectul nu e unul abstract. Raportul PISA 2025 plasează elevii români sub media OCDE la toate cele trei domenii evaluate: matematică, lectură și științe. Doar 48% dintre ei ating nivelul minim de competență (nivelul 2) la matematică, 52% la lectură și 54% la științe. Mediile OCDE sunt de 65%, 69% și, respectiv, 74%. Ministerul Educației a subliniat că rezultatele la matematică și științe sunt apropiate de cele din 2022, semn al unei evoluții relativ stabile. Scăderea de la lectură arată însă că exact competența pe care se construiește tot restul se deteriorează, iar aici stabilitatea nu mai poate fi invocată drept consolare.
Sursă text și foto: Mediafax — articolul original