Comitetul ad hoc al Centrului Internațional pentru Reglementarea Diferendelor relative la Investiții (ICSID) va decide până vineri, 13 noiembrie 2026, dacă hotărârea arbitrală care a scutit România de plata a 6,7 miliarde de dolari către Gabriel Resources rămâne în picioare. Procedura de anulare cerută de compania canadiană a fost declarată închisă joi, 5 noiembrie 2026, ceea ce înseamnă că nu mai urmează dezbateri, ci doar verdictul.
Miza e mare pentru ambele părți. La 8 martie 2024, tribunalul arbitral a respins cererea de despăgubiri a companiei și a obligat-o să suporte cheltuieli de judecată și costuri arbitrale de circa 10 milioane de dolari. În iulie 2024, Gabriel Resources a cerut anularea hotărârii, invocând, printre altele, presupuse probleme legate de imparțialitatea unor arbitri.
Nu este însă un apel clasic. Procedura ICSID nu rejudecă fondul litigiului, ci verifică doar un număr restrâns de motive juridice, strict stabilite. Comitetul poate lăsa hotărârea neatinsă sau o poate anula total ori parțial. Dacă ar admite cererea, compania ar putea redeschide arbitrajul pe capetele anulate, dar nici atunci nu ar primi automat despăgubiri și nici nu ar obține undă verde pentru mină. O respingere ar consolida victoria României și ar închide, în plan internațional, un dosar care a durat ani de zile.
Statul român a mers în paralel pe recuperarea banilor. În noiembrie 2025, Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus definitiv sechestru asigurător pe acțiunile Gabriel Resources la Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), pentru garantarea creanțelor statului. Tot separat, în iunie 2024, autoritățile au refuzat prelungirea licenței de exploatare, iar decizia este contestată în instanțele naționale.
Proiectul, conceput ca exploatare la suprafață și procesare de minereuri aurifere și argentifere, a fost prezentat de companie drept o sursă de locuri de muncă, capital străin, infrastructură și venituri pentru bugetul public. Aceste beneficii au rămas în mare parte estimări, pentru că mina nu a funcționat niciodată. Opoziția a venit din partea celor care au invocat riscurile de mediu, folosirea cianurilor, impactul asupra patrimoniului cultural și schimbarea peisajului.
Sursă text și foto: Apuseni Info — articolul original