Gospodăriile din România au consumat în primele opt luni din 2026 cu 11,3% mai puțină energie electrică decât în aceeași perioadă a anului trecut, cea mai mare scădere dintre toate categoriile de consumatori, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Cifrele acoperă intervalul ianuarie–august și arată o reducere a consumului și în economie, și la nivel național.
Consumul final de energie electrică a ajuns la aproximativ 32 de miliarde de kilowați-oră, cu 4% sub nivelul din ianuarie–august 2025. În economie, scăderea a fost mai modestă, de 1,6%, iar iluminatul public a coborât cu 14,2%. Diferența dintre populație și mediul economic sugerează că presiunea cea mai mare a căzut pe bugetele familiilor, dar INS nu explică motivele scăderii, așa că orice interpretare rămâne o ipoteză.
Pe partea de producție, resursele de energie electrică ale țării au însumat circa 46,16 miliarde de kilowați-oră, cu 221,2 milioane de kilowați-oră mai mult decât anul trecut. Hidrocentralele au produs cu 13,5% mai mult, ajungând la aproximativ 9,17 miliarde de kilowați-oră. Energia eoliană a crescut și ea, iar instalațiile fotovoltaice au adăugat circa 1,67 miliarde de kilowați-oră față de perioada similară din 2025.
În sens invers au mers termocentralele, a căror producție a scăzut cu 5,1%, și centralele nuclearo-electrice, cu o reducere de 21,5%. Contrastul arată o balanță care se mută spre sursele regenerabile, în timp ce producția pe bază de combustibili și cea nucleară pierd teren.
Cu un consum intern mai mic și o producție ușor mai mare, surplusul a luat drumul exportului: România a livrat peste graniță aproximativ 10,51 miliarde de kilowați-oră, cu peste 1,16 miliarde mai mult decât în primele opt luni din 2025. Consumul propriu tehnologic din rețele și stații a urcat și el, la circa 3,63 miliarde de kilowați-oră, cu 388,4 milioane de kilowați-oră peste nivelul anului trecut.
Sursă text și foto: City FM Sibiu — articolul original