România are un guvern incapabil să ia decizii de cinci luni, iar blocajul politic se suprapune acum cu o criză energetică și cu riscul retrogradării economiei de către agențiile de rating. Un comentariu critic la adresa clasei politice avertizează că, la capătul unei astfel de derive, țara poate ajunge să-și vândă active strategice, așa cum s-a întâmplat cu Grecia.
Autorul reproșează partidelor că nu se înțeleg și președintelui Nicușor Dan că vine cu formule de guvernare greu de pus în practică, cu premieri nominalizați care abia după numire încep să-și caute voturile în Parlament. Tot el susține că deciziile președintelui nu ar fi fost luate autonom, ci sub influența unor factori externi, o afirmație exprimată ca opinie și nesusținută cu dovezi în text.
Datele din energie sunt mai concrete. Pe 1 octombrie, Executivul a prelungit până la sfârșitul lunii măsurile de siguranță energetică. Luni s-a oprit grupul 5 de la Turceni, după o avarie la cazan, iar la Cernavodă reactoarele rămân oprite din cauza debitului prea mic al Dunării. Dependența de importurile de energie este descrisă drept o problemă gravă pentru o țară de dimensiunea României.
Pe plan financiar, S&P și Fitch mențin ratingul BBB-, cu perspectivă negativă, iar Moody’s are la rândul său o perspectivă negativă. România rămâne astfel la un pas de categoria speculativă, numită „junk”. Blocajul politic și dezechilibrele bugetare cresc riscul retrogradării, ceea ce a scumpit împrumuturile statului și a făcut unele fonduri să vândă obligațiuni românești.
Ca avertisment, autorul invocă exemplul Greciei, o comparație dintre cele două țări apărută chiar astăzi în Politico. În iulie 2015, acordul Atenei cu creditorii a prevăzut mutarea unor active valoroase într-un fond aflat sub supravegherea instituțiilor europene, cu ținta de 50 de miliarde de euro din vânzări sau exploatare. Compania germană Fraport a primit în 2017 administrarea a 14 aeroporturi regionale pentru 40 de ani, printre care Santorini, Mykonos, Corfu și Rodos, iar chinezii de la COSCO au preluat controlul companiei care administrează portul Pireu. Întrebarea pusă de autor este cine ar câștiga dacă România ar ajunge în aceeași situație.
Sursă text și foto: Gazeta de Cluj — articolul original