Sistemul de sănătate din România are nevoie de aproximativ 800 de milioane de lei pentru a-și menține în funcțiune zonele critice până la sfârșitul anului, iar Casa Națională de Asigurări de Sănătate are un deficit de 11 miliarde de lei față de bugetul aprobat. Cifrele le-a prezentat ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, miercuri, 21 octombrie 2026, la preluarea mandatului, într-o conferință de presă în care a spus că sistemul „este cel mai subfinanțat din Uniunea Europeană” și că „nu mai ai de unde să tai”.
Cea mai mare parte a necesarului vine din urgențe și din secțiile cu risc vital. Unitățile de primiri urgențe, atât la spitalele locale, cât și la cele ale Ministerului Sănătății, au nevoie de 391 de milioane de lei. Alte 156 de milioane sunt cerute pentru acțiunile prioritare: terapie intensivă, accident vascular cerebral, infarct miocardic acut, neonatologie și arsuri grave. Ministrul a explicat că banii s-au topit mai repede din cauza scumpirii combustibililor și a energiei, care au urcat costurile cu medicamentele și materialele sanitare, mai ales la Ambulanță și la UPU.
La CNAS, bugetul aprobat a fost de 82 de miliarde de lei, față de un necesar de 94 de miliarde. Rogobete a precizat că o componentă importantă a diferenței o reprezintă concediile medicale neplătite în ultima perioadă. Strict pentru zona medicală (medicamente, programe, servicii) suma lipsă este de circa 3,54 miliarde de lei, așadar aproximativ jumătate din deficit ține de concedii medicale și alte datorii. Ministrul a anunțat că a cerut un audit detaliat pe fiecare program, inclusiv pe farmacii, medicamente și medicamente compensate.
Efectul se vede deja în lanț: CNAS nu a făcut toate plățile către spitale, cele mai mari restanțe fiind la spitalele generale (123 de milioane de lei), în ambulatoriul de specialitate și în medicina de familie. Fără bani de la CNAS, spitalele nu își pot achita facturile către furnizori, ceea ce Rogobete a numit „cerc vicios”. Ministrul susține că o rectificare bugetală este necesară rapid și că primii bani alocați CNAS vor merge la achitarea datoriilor către spitale, ca unitățile să nu colapseze și mai mult.
Ministrul a evitat să vorbească de „grea moștenire”, dar a cerut ca cifrele să fie cunoscute așa cum sunt, mai ales de cei care fac declarații politice și se disociază de propriile decizii. Chiar dacă „cifrele nu arată bine”, a făcut un apel la calm: oamenii nu trebuie să intre în panică.
Sursă text și foto: Ziar de Arad — articolul original