România s-a oferit să preia o parte din costurile pe care Statele Unite le suportă pentru menținerea trupelor americane pe teritoriul său, înainte ca Pentagonul să decidă dacă își reduce și mai mult prezența militară în Europa. Informația a fost publicată sâmbătă, 17 octombrie 2026, de Bloomberg și preluată de Mediafax. Bucureștiul se alătură astfel Poloniei și statelor baltice, care propun deja stimulente financiare pentru militarii americani.
Momentul nu e ales întâmplător. Pentagonul urmează să încheie până la sfârșitul anului analiza prezenței sale în Europa, iar rezultatul ar putea însemna noi retrageri. România a mai trecut printr-o astfel de decizie: anul trecut a fost primul stat european lovit de reducerile de efective ordonate de administrația Donald Trump, după ce americanii au oprit rotația unei brigăzi prin baza de la Kogălniceanu. Acum găzduiește circa 1.000 de soldați americani, la Mihail Kogălniceanu, Deveselu și Câmpia Turzii.
Oferta vine pe fondul tensiunilor tot mai mari din Marea Neagră. Joi, două nave comerciale, Wine Trader și Yara J, au fost lovite de drone în apropiere de Sulina. Dintre cei 12 marinari de pe Wine Trader, cinci au fost salvați și duși la spitalul din Constanța, iar șapte sunt în continuare dați dispăruți. Întrebat despre un posibil amestec al Rusiei, președintele Nicușor Dan a spus că e încă prea devreme pentru a se putea dovedi tehnic un atac rusesc. Tot el a anunțat vineri seara că Franța a fost primul aliat care a oferit României ajutor pentru apărarea împotriva dronelor în zonă.
Miza financiară e considerabilă. Guvernul intenționează să investească aproximativ 4 miliarde de euro până în 2040 în baza de la Mihail Kogălniceanu, de pe litoral, ca să poată găzdui mai mulți militari americani sau aliați. Ministerul Apărării evaluase anterior modernizarea bazei la 2,5 miliarde de euro, pentru o capacitate de până la 10.000 de militari.
Contrastul cu situația bugetară e greu de ignorat. Autoritățile vor să ridice cheltuielile de apărare de la aproximativ 2,5% la 5% din PIB, în linie cu obiectivele NATO, deși România are unul dintre cele mai mari deficite bugetare din Uniunea Europeană. O parte din efort ar putea fi susținut din fonduri europene: țara este al doilea beneficiar, după Polonia, al banilor din programul SAFE pentru achiziții de apărare.
Sursă text și foto: G4Media — articolul original