România are cea mai mare rată anuală a inflației din Uniunea Europeană: 6,5% în septembrie 2026, potrivit datelor comparative armonizate, în creștere față de 6,3% în august. Țara noastră rămâne astfel pe primul loc în clasamentul celor 27 de state membre, în timp ce în cea mai mare parte a blocului prețurile au accelerat, dar de la niveluri mult mai joase.
Pe următoarele locuri se află Lituania, cu 6,1%, și Bulgaria, cu 5,6%. La capătul opus, cele mai mici rate au fost înregistrate în Suedia (1%), apoi în Ungaria și Danemarca, ambele cu 2,1%. Diferența dintre România și Suedia este, așadar, de mai bine de cinci ori.
Tendința nu e una specifică României: față de august, inflația anuală a crescut în 23 de țări membre, a rămas neschimbată în trei și a scăzut într-una singură. Cu alte cuvinte, presiunea pe prețuri se resimte la scară europeană, dar România pornește dintr-o poziție mai grea și o cumulează cu ritmul cel mai ridicat din Uniune.
Datele publicate anterior de Institutul Național de Statistică (INS), calculate după metodologia națională, arată o imagine puțin diferită ca nivel: inflația anuală a urcat la 6,61% în septembrie, de la 6,17% în august. Cele două seturi de cifre nu coincid pentru că indicele armonizat folosit la comparațiile europene și cel național au metode de calcul diferite, însă direcția este aceeași.
Cel mai mult au apăsat serviciile, care s-au scumpit cu 11,12% într-un an. Mărfurile nealimentare au crescut cu 7,06%, iar cele alimentare cu 3%, cel mai mic ritm dintre cele trei categorii. Faptul că scumpirile vin în principal din servicii și bunuri nealimentare, nu din alimente, sugerează o inflație mai greu de temperat, pentru că se extinde în economie și nu ține doar de câteva produse de bază.
Sursă text și foto: Jurnalul Național — articolul original