Doar unul din cinci români care navighează pe internet se obosește să verifice dacă informația pe care o citește este adevărată, arată datele Eurostat pentru 2025. Procentul de 18,2% plasează România pe locul trei de la coada clasamentului european, la mare distanță de media Uniunii Europene, de 29,2%.
Sub România, în acest clasament al neverificării, se află doar Lituania, cu 14,9%, și Grecia, cu 9,8%. În contrast, irlandezii sunt cei mai precauți dintre toți europenii: 63,6% dintre ei confruntă informațiile cu alte surse înainte să le considere credibile. Urmează olandezii, cu 53,1%, și locuitorii Luxemburgului, cu 45,2%.
Cifrele nu sunt izolate, ci se leagă de un decalaj mai larg în materie de competențe digitale. Potrivit Eurostat, doar circa 30% dintre români au competențe digitale de bază sau superioare, față de o medie europeană de aproximativ 60%. Practic, jumătate dintre europeni știu să folosească tehnologia la un nivel minim decent, în timp ce în România proporția e mult mai mică.
Datele mai arată că europenii folosesc internetul masiv pentru informare și divertisment: peste 70% citesc știri online, iar aproximativ 60% ascultă muzică prin intermediul rețelei. În România, ponderea celor care se informează online este mai redusă decât media europeană, un semnal că obiceiurile de consum digital rămân încă diferite față de restul blocului comunitar.
Combinația dintre competențe digitale scăzute și obiceiul de a accepta prima informație găsită, fără a o verifica, creează un teren propice pentru răspândirea știrilor false și a manipulărilor online. Într-un peisaj mediatic tot mai fragmentat, unde dezinformarea circulă rapid pe rețelele sociale, lipsa reflexului de a confrunta sursele rămâne una dintre cele mai mari vulnerabilități ale publicului românesc.
Sursă text și foto: City FM Sibiu — articolul original