Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Sursa foto: Eurostat/harta obezității în Europa, cu cifrele exacte pentru fiecare țară România se numără, din nou, printre campioanele europene la acest capitol, dar de data aceasta într-un sens pozitiv. Potrivit celor mai recente date Eurostat, publicate pe 4 septembrie 2026, doar 12,9% dintre românii adulți sufereau de obezitate în 2025, a treia cea mai mică rată din întreaga Uniune Europeană, după Italia (7%) și Grecia (12,8%).
Cifra plasează România mult sub media europeană de 16,3%, într-un context în care mai mult de jumătate din populația adultă a UE se confruntă cu exces de greutate. Practic, un român are șanse considerabil mai mici să se încadreze în categoria obezității decât un cetățean obișnuit al Uniunii Europene. Nu este, de altfel, prima dată când România apare în topul țărilor cu cea mai redusă rată a obezității, poziția s-a menținut constantă de-a lungul ultimului deceniu, chiar dacă procentul a crescut ușor în timp: de la 9,4% (2014), la 10,9% (2019), și, acum, la 12,9% (2025), o tendință de creștere graduală, dar care rămâne, comparativ, mult sub ritmul înregistrat de restul continentului.
Există totuși o nuanță importantă, care temperează puțin optimismul: la capitolul suprapondere general (obezitate plus pre-obezitate la un loc), România ocupă doar locul 9 din 32 de țări analizate, un semnal că, deși obezitate a propriu-zisă rămâne redusă, pre-obezitatea (IMC între 25 și 30) afectează o proporție mai mare a populației decât ar sugera, la prima vedere, poziția fruntașă la capitolul obezitate. Dincolo de situația specifică a României, imaginea de ansamblu a UE rămâne îngrijorătoare. În 2025, 16,3% dintre persoanele cu vârsta de 18 ani și peste din Uniunea Europeană aveau un indice de masă corporală (IMC) de 30 sau mai mare, încadrându-se astfel în categoria obezității.
O altă categorie, de 35,4%, se afla în stare de pre-obezitate, cu un IMC între 25 și 30. Cumulat, mai mult de jumătate din populația adultă a UE (51,7%) era supraponderală, fie obeză, fie pre-obeză. Eurostat calculează IMC-ul prin împărțirea greutății (în kilograme) la pătratul înălțimii (în metri).
O persoană cu un IMC sub 18,5 este clasificată drept subponderală. Bărbații s-au dovedit, la nivelul întregii Uniuni, mai predispuși la exces de greutate decât femeile. Rata obezității a fost de 17,4% pentru bărbați, față de 15,3% pentru femei.
Diferența este și mai vizibilă la capitolul pre-obezitate: 41,9% dintre bărbați se aflau în această categorie, față de doar 29,3% dintre femei. În schimb, femeile au înregistrat o rată mai mare a subponderabilității, 2,9%, față de doar 1,0% în cazul bărbaților. La polul opus față de România, cele mai ridicate rate de obezitate din Uniunea Europeană au fost înregistrate în Malta, unde peste un sfert din populația adultă (26,6%) era obeză, cel mai ridicat procent din întreaga Uniune.
Pe locurile următoare s-au situat Letonia (24,6%) și Finlanda (23,2%). Analizând situația celor mai mari patru economii ale UE, Germania a înregistrat cea mai ridicată rată a obezității (19%), urmată de Spania (16%), Franța (15%) și Italia (11,7%), Italia rămânând, per total, țara cu cea mai scăzută rată de obezitate din întreaga Uniune Europeană. Rata obezității este unul dintre indicatorii folosiți pentru monitorizarea Obiectivului de Dezvoltare Durabilă (ODD) nr.
2, Foamete Zero, care urmărește eliminarea foametei și a malnutriției, asigurarea securității alimentare și îmbunătățirea nutriției și a ODD nr. 3, Sănătate și Bunăstare, care vizează asigurarea unei vieți sănătoase și promovarea bunăstării pentru toate categoriile de vârstă. Deși eliminarea foametei rămâne un obiectiv central al Agendei 2030, obezitatea reprezintă, în acest moment, o problemă de sănătate legată de nutriție mult mai răspândită pe continentul european decât malnutriția clasică.