România a încheiat Olimpiada de Șah din Uzbekistan mai sus decât indica pronosticul. A pornit ca a 23-a favorită și a terminat pe locul 17, atât la Open, cât și la feminin, într-o competiție cu 204 națiuni înscrise. Nu este o medalie, dar este un câștig clar de șase poziții față de valoarea pe hârtie a loturilor. La un turneu unde diferențele dintre locurile 10 și 30 țin adesea de o singură partidă, asta spune ceva despre cât de bine au jucat ai noștri.
La Open, echipa României a fost greu de învins. În cele 11 runde a pierdut un singur meci, a câștigat cinci și a remizat alte cinci. Bilanțul arată mai ales soliditate. Cu mai multe victorii în locul remizelor, echipa putea urca spre prima parte a clasamentului, dar pentru un lot care nu pornea printre favoriți, o singură înfrângere într-un turneu atât de lung e un semn bun. Titlul a rămas acasă: Uzbekistanul a câștigat aurul cu 10 victorii și o singură înfrângere, un rezultat care confirmă generația de jucători tineri pe care țara gazdă a crescut-o în ultimii ani.
Echipa feminină a ajuns pe același loc 17 pe un drum diferit, cu mai multe variații. Jucătoarele au câștigat șapte meciuri, mai multe decât băieții, dar au pierdut trei și au remizat unul singur. Au lipsit mai ales rezultatele obținute în meciurile cu echipele de sus ale clasamentului, adică exact partidele care decid dacă o echipă prinde primele zece locuri. China a câștigat turneul feminin fără nicio înfrângere, cu nouă victorii și două remize.
Clasamentul Gaprindashvili Cup, care adună rezultatele echipelor de Open și feminin, arată cam aceeași poziție. România a ocupat aici locul 18 din 187 de federații. Clasamentul are în vedere întreaga federație, nu doar o echipă care a avut un turneu bun. De aceea, faptul că ambele loturi au terminat în aceeași zonă arată un nivel constant în ambele secțiuni.
Federația Română de Șah a salutat rezultatul într-un mesaj publicat pe Facebook, în care i-a felicitat pe jucători, pe căpitani și întreaga delegație pentru felul în care au reprezentat țara. Urmează și partea mai grea: să transforme această constanță în progres. Pentru un șah românesc care nu mai are de mult echipe în lupta pentru medalii, locul 17 e un punct de pornire bun, dar distanța până la primele zece echipe se recuperează doar cu jucători tineri care să ridice nivelul loturilor.
Sursă text și foto: Mediafax — articolul original