România mai are o săptămână până la unul dintre cele mai importante verdicte ale anului. Pe 2 octombrie, S&P Global Ratings își publică noua evaluare a ratingului suveran, iar miza e simplă: țara are acum calificativul BBB-/A-3 cu perspectivă negativă, ultima treaptă din categoria „investment grade”. Dacă ar coborî o treaptă, România ar ieși din categoria recomandată investițiilor. Joi, echipa Ministerului Finanțelor a avut o nouă rundă de discuții cu analiștii agenției. Ministrul Alexandru Nazare le-a cerut politicienilor, public, să nu irosească rezultatele obținute până acum.
Pe Facebook, Nazare a scris că argumentul principal adus în fața S&P a fost execuția bugetară. Ministrul spune că ajustarea nu se vede doar în deficit, ci și în felul în care arată bugetul: cheltuielile sunt ținute sub control, iar investițiile finanțate din bani europeni au fost protejate. Datele din ultimele luni, spune el, confirmă consolidarea începută anul trecut și susțin ideea că țintele din acest an pot fi atinse. Înaintea întâlnirii, ministrul afirmase că agențiile de rating consideră realizabile țintele de deficit ale României: 6% din PIB în metodologia cash și 6,2% în metodologia ESA.
Discuția nu a fost însă doar despre reușite. Nazare recunoaște că au fost abordate „deschis” și problemele: incertitudinea politică, presiunile externe și costul tot mai mare al finanțării. Tocmai aceste teme cântăresc greu la o agenție de rating. O perspectivă negativă arată deja că evaluatorii se uită mai ales la ce ar putea merge prost. Cifrele unui trimestru bun contează mai puțin dacă nu e clar că guvernul va avea sprijinul politic să continue măsurile.
De aici vine și avertismentul ministrului. „Nu putem transforma progresul obținut în ultimele luni într-o relaxare prematură a politicii fiscale”, a transmis Nazare. El spune că încrederea partenerilor externi depinde la fel de mult de rezultate cât și de continuitatea reformelor și a angajamentelor. Mesajul pare adresat mai mult scenei politice de acasă decât agenției. Orice consolidare fiscală ajunge, la un moment dat, sub presiunea celor care cer ca măsurile de austeritate să fie relaxate. Pentru investitori, tocmai o astfel de relaxare ar fi un semnal de alarmă.
Ce se pierde dacă ratingul scade? Mult. Calificativul influențează dobânzile la care se împrumută statul și felul în care investitorii văd riscul României. Dacă țara ar ieși din „investment grade”, unele fonduri ar putea fi obligate să-și reducă expunerea pe titlurile românești. Împrumuturile ar deveni mai scumpe tocmai când statul are nevoi mari de finanțare. Nazare a spus ce vrea să facă în continuare: consolidarea fiscală continuă, un buget „credibil și realist” pentru 2027, limite la creșterea cheltuielilor rigide și protejarea investițiilor. Bugetul pe 2027 ar putea fi primul test real al acestor promisiuni, după verdictul S&P.
Sursă text și foto: Mediafax — articolul original