România are, și în septembrie 2026, cea mai mare inflație anuală din Uniunea Europeană: 6,5% după calculul Eurostat, în creștere față de 6,3% în august. Datele, publicate vineri, 16 octombrie 2026, arată că scumpirile se accelerează în România, într-un moment în care și media europeană a urcat, de la 3,2% la 3,8%. Pentru clujeni, ca pentru toți românii, înseamnă în continuare facturi, rate și coșuri de cumpărături tot mai grele.
Clasamentul european arată o distanță mare între extreme. Cele mai mici rate au fost în Suedia (1%), Ungaria și Danemarca (ambele 2,1%). După România urmează Lituania, cu 6,1%, și Bulgaria, cu 5,6%. Tendința e generală: față de august, inflația anuală a scăzut într-un singur stat membru, a rămas stabilă în trei și a crescut în alte 23, România fiind printre ele.
Cifrele Institutului Național de Statistică sunt chiar mai ridicate, pentru că folosesc o metodologie națională diferită de cea europeană. Inflația anuală a urcat la 6,61% în septembrie, de la 6,17% în luna precedentă. Serviciile s-au scumpit cel mai mult, cu 11,12% într-un an, urmate de mărfurile nealimentare (7,06%) și de cele alimentare (3%). Pe o singură lună, prețurile de consum au crescut cu 0,77%.
Pe termen mai lung, tabloul e și mai apăsător. De la începutul anului, adică față de decembrie 2025, scumpirile însumează 5,4%, iar media ultimelor 12 luni, comparată cu cele 12 luni anterioare, a ajuns la 9,2%. Indicele armonizat, cel folosit în comparațiile europene, indică o medie de 8,4% pe același interval.
Nici Banca Națională a României nu vede o ameliorare rapidă. Banca centrală și-a revizuit în sus prognoza pentru finalul lui 2026, de la 5,5% la 6,1%, și a ridicat estimarea pentru sfârșitul lui 2027, de la 2,9% la 3,4%. Practic, revenirea spre niveluri mai suportabile e amânată, iar ritmul în care serviciile se scumpesc, de aproape trei ori mai repede decât alimentele, sugerează că presiunea nu vine doar din prețurile de la raft.
Sursă text și foto: Știri de Cluj — articolul original