România a cerut Ucrainei să nu desfigureze rețeaua școlilor cu predare în limba română din regiunea Cernăuți, în timp ce reforma învățământului de la Kiev ar putea reduce numărul liceelor românești de la 44 la doar 15. Demersul a fost făcut oficial, în contextul reorganizării ciclurilor școlare și al unui nou proiect de lege despre drepturile educaționale ale minorităților.
Solicitarea a fost prezentată de Ana Tinca, secretar de stat pentru afaceri strategice și globale, în discuțiile cu Oleksandr Mișcenko, adjunct al ministrului ucrainean de Externe. Potrivit Ministerului Afacerilor Externe, partea română a insistat ca educația în limba română să fie asigurată fără întrerupere la toate nivelurile și ca rețeaua existentă de școli să fie păstrată. Bucureștiul a mai cerut ca reprezentanții minorității române să fie consultați regulat, transparent și substanțial înainte de adoptarea oricăror modificări care le afectează drepturile.
Miza ține de felul în care va arăta liceul după reformă. Gimnaziul se va încheia la clasa a IX-a, iar liceul va avea trei ani de studiu; în prezent, elevii termină liceul după clasa a XI-a. În regiunea Cernăuți, doar 15 dintre cele 44 de licee cu predare în română ar urma să ofere ciclul liceal până la clasa a XII-a. Celelalte 29 ar funcționa ca gimnazii, cu clase până la a IX-a. Concret, elevii din unele localități ar putea fi nevoiți să facă naveta în alte comunități ca să-și continue studiile liceale în limba română, iar organizațiile românilor din Ucraina au avertizat că cei mai afectați ar fi copiii din mediul rural.
Discuția se suprapune cu dezbaterile din Parlamentul ucrainean. La 1 octombrie a fost înregistrat proiectul de lege nr. 16119, privind garantarea drepturilor educaționale ale popoarelor indigene și ale persoanelor din minorități naționale. Comisia parlamentară pentru educație, știință și inovare l-a analizat la 6 octombrie și a recomandat adoptarea lui în principiu și în ansamblu. Textul urmărește să clarifice în ce condiții pot fi folosite în școli limbile minorităților care sunt limbi oficiale ale Uniunii Europene, fără a schimba statutul ucrainenei ca limbă de stat a procesului educațional.
Autoritățile de la Kiev susțin că reforma modernizează sistemul și le oferă elevilor acces mai bun la specializări în ciclul liceal, iar proiectul privind minoritățile este, în prezentarea lor, o clarificare a drepturilor existente. Rămâne de văzut dacă aceste asigurări se vor traduce într-o hartă școlară care să țină cont de nevoile comunităților românești sau dacă cele 29 de unități retrogradate la gimnaziu vor deveni o problemă concretă pentru familiile din satele regiunii.
Sursă text și foto: Gazeta de Cluj — articolul original