Bucureștiul a cerut oficial Kievului să nu atingă rețeaua școlilor cu predare în limba română din Ucraina și să renunțe la orice schimbare care ar îngrădi accesul copiilor din minoritatea română la educația în limba maternă. Mesajul a fost transmis vineri, 9 octombrie 2026, la o întâlnire între reprezentanți ai ministerelor de externe de la București și Kiev, într-un moment în care reforma educației din Ucraina îi neliniștește pe românii de dincolo de frontieră.
Din partea română a participat Ana Tinca, secretar de stat pentru afaceri strategice și globale în Ministerul Afacerilor Externe, iar interlocutorul ei a fost Oleksandr Mișcenko, adjunct al ministrului ucrainean de Externe. Potrivit MAE, Tinca a insistat pentru continuitatea învățământului în limba română la toate nivelurile de studiu și pentru păstrarea rețelei tradiționale de școli românești. Ea a cerut totodată respingerea măsurilor care ar reduce drepturile existente.
A doua condiție ține de felul în care se iau deciziile. Reprezentanții comunității românești din Ucraina trebuie consultați regulat, transparent și efectiv, inclusiv când se redactează modificările legislative privind educația minorităților naționale, a subliniat partea română. Cererea vine după ce organizațiile românilor din Ucraina au semnalat că proiectele aflate în discuție le pun în pericol școlile și i-au cerut Bucureștiului să intervină.
Școala în limba maternă este, de altfel, un subiect sensibil în relația bilaterală de ani de zile, iar faptul că a fost pus pe masă într-o discuție care a acoperit și războiul, securitatea regională și sprijinul acordat Ucrainei arată că Bucureștiul îl tratează ca pe o miză politică, nu doar ca pe o chestiune tehnică de educație.
Restul agendei a fost dominat de securitate. România a pus accent pe cooperarea împotriva amenințărilor convenționale și hibride venite din partea Rusiei, iar securitatea cibernetică a fost indicată ca domeniu în care cele două state pot răspunde mai eficient riscurilor și atacurilor care vizează regiunea. MAE precizează că întâlnirea a reconfirmat disponibilitatea ambelor părți de a continua dialogul politic în cadrul Parteneriatului Strategic.
Oficialii au salutat și progresele din infrastructura transfrontalieră, în special noul punct de trecere a frontierei și podul peste Tisa de la Sighetu Marmației. Au vorbit, în plus, despre continuarea proiectelor comune de infrastructură, transport și energie în care sunt implicate România, Republica Moldova și Ucraina, pentru o conectivitate mai bună în regiune.
Sursă text și foto: Contează — articolul original