În ultimii cinci ani, coșul de cumpărături s-a scumpit în România mai mult decât aproape oriunde în Uniunea Europeană. Datele Eurostat analizate de Euronews Business arată că alimentele și băuturile nealcoolice s-au scumpit la noi cu 53% între august 2021 și august 2026. În aceeași perioadă, media europeană a fost de 34%. Doar Ungaria (57%) și Bulgaria (54%) au avut creșteri mai mari. Contează pentru că în România mâncarea ocupă o parte mult mai mare din bugetul unei familii decât în vestul continentului. Aici, o scumpire de peste 50% se vede direct în ce ajunge pe masă, nu doar într-o statistică.
Estul și centrul Europei se desprind clar de restul blocului comunitar. Cele mai mari economii ale UE au avut scumpiri mult mai mici: 25% în Franța, 30% în Italia, 34% în Germania și 35% în Spania. La celălalt capăt, Cipru a avut cea mai mică creștere din Uniune, de 21%. Dacă ne uităm la 35 de țări europene, Elveția aproape că nu a simțit valul, cu doar 5%. Turcia, în schimb, a ajuns la +752%. Explicația ține de politica monetară. Ankara a început în 2021 să taie dobânzile deși inflația creștea, iar lira s-a prăbușit. Importurile și materiile prime s-au scumpit brusc. Banca centrală a schimbat direcția în 2023 și a majorat puternic dobânzile, dar prețurile au continuat să urce.
Scumpirile începuseră înainte de februarie 2022, însă invazia rusă în Ucraina le-a accelerat. Au crescut energia, îngrășămintele și transportul, iar piețele agricole au fost perturbate. Toate aceste costuri au ajuns, în lanț, în prețurile din supermarket. România a mai avut și factori proprii. Inflația a fost mult timp printre cele mai ridicate din UE. În vara lui 2025 au urmat măsurile de corecție fiscală: s-a terminat plafonarea prețurilor la energie și a crescut TVA, inclusiv cota redusă aplicată alimentelor. Pentru un consumator român, cei 53% sunt rezultatul unor șocuri externe și al unor decizii luate acasă.
Analiza nu se oprește la prețuri. Întrebarea de fond este dacă angajații plătiți cu salariul minim își permit azi mai multe alimente decât în 2021. În cele mai multe dintre cele 26 de țări cu salariu minim legal, răspunsul este da, pentru că salariile au crescut mai repede decât prețurile. Ungaria are cea mai mare creștere a salariului minim din UE, de 93%, mult peste scumpirea alimentelor. Germania a urcat cu 46%, peste cei 34% ai prețurilor. Spania (+29%) și Franța (+20%) au rămas însă sub ritmul scumpirilor, iar angajații cu salariul minim de acolo au pierdut teren. Cel mai rău stă Malta: acolo, un salariu minim brut cumpără cu aproximativ 6% mai puține alimente decât acum cinci ani, deși salariul a crescut. În afara UE, Turcia are și cea mai mare creștere a salariului minim, de 823%. Serbia (103%) și Muntenegru (102%) și-au dublat și ele salariul minim.
Cifrele trebuie citite cu atenție. Creșterile salariale sunt calculate în monedele naționale, iar comparația pornește de la salariul brut. Nu se văd impozitele, chiria sau celelalte cheltuieli care le rămân oamenilor de plătit înainte să ajungă la raft. Nici o simplă scădere între creșterea salariului și cea a prețurilor nu spune toată povestea. Cei 800% din Turcia nu înseamnă că un turc trăiește mai bine. Pentru România, esențial este ce se întâmplă de acum înainte. Presiunea pe coșul zilnic nu a dispărut, bugetul public e strâns, iar spațiul pentru majorări mari ale salariului minim e mai mic decât în anii trecuți. Asta face probabil ca următorii ani să fie mai grei pentru cei cu venituri mici decât au fost ultimii cinci.
Sursă text și foto: Mediafax — articolul original