Aproape unul din cinci tineri români între 20 și 24 de ani trăiește într-o gospodărie în care locuința înghite cel puțin 40% din venitul disponibil. Procentul exact este de 17,5%, iar datele Eurostat pentru 2025 arată că tinerii din România sunt mult mai expuși acestei presiuni decât restul populației.
Diferența dintre generații este una dintre cele mai mari din Uniunea Europeană. La noi, rata de supraîncărcare cu costurile locuinței este la tineri de aproximativ două ori mai mare decât media pe întreaga populație. Eurostat vorbește despre supraîncărcare atunci când cheltuielile totale legate de locuință, adică chirie, rate, utilități și alte costuri, trec de pragul de 40% din venitul disponibil al gospodăriei.
România nu este o excepție izolată. În 16 dintre cele 27 de state membre, tinerii sunt mai afectați decât populația generală. Fenomenul are însă o particularitate la noi: țara are una dintre cele mai ridicate rate de proprietate din UE, dar această statistică ascunde o realitate incomodă. Faptul că majoritatea oamenilor își dețin locuința nu înseamnă că cei tineri își permit să închirieze sau să cumpere prima casă, mai ales dacă vor să se mute departe de părinți.
Efectele se văd și în vârsta la care tinerii pleacă de acasă. În unele state din nordul Europei, plecarea are loc în jurul a 21–22 de ani, în timp ce în altele se amână până aproape de 30 de ani sau chiar peste. Obiceiurile și cultura familiei contează, dar costul locuinței cântărește tot mai greu în această decizie.
Pentru mulți tineri din România, așadar, independența nu mai este doar o chestiune de alegere personală. Ea depinde de cât de mult din venit poate acoperi o chirie sau o rată, iar datele Eurostat sugerează că, pentru o parte însemnată dintre ei, răspunsul este încă nefavorabil.
Sursă text și foto: Info Huedin — articolul original