Refuzurile la plată au însumat 4,6 miliarde de lei în primele opt luni din 2026, cea mai mare valoare din ultimul deceniu, potrivit unor date atribuite Băncii Naționale a României. Cifra, dacă se confirmă, arată că firmele din România au tot mai multe probleme cu lichiditățile și că disciplina de plată din economie se deteriorează.
Refuzul la plată apare atunci când un instrument precum biletul la ordin sau cecul nu poate fi onorat la scadență, de regulă pentru că în cont nu sunt suficienți bani. În spatele fiecărui astfel de incident se poate afla o firmă care nu și-a încasat facturile sau care nu mai poate plăti furnizori, combustibil ori materii prime. Sursa nu oferă detalii despre structura sumei și nici despre evoluția pe luni, așa că ritmul exact al creșterii rămâne de verificat în datele BNR.
Riscul principal este efectul de lanț. O companie care întârzie o plată lasă un furnizor fără numerar, iar acesta își amână la rândul său obligațiile către alți parteneri, către angajați, bănci sau stat. Dificultățile unei singure firme se pot propaga astfel, în câteva săptămâni, într-un întreg lanț economic. Cele mai expuse sunt firmele mici și mijlocii, care au rezerve limitate: pentru ele, câteva săptămâni de blocaj pot însemna diferența dintre a rezista și a-și închide activitatea. Costurile ridicate, accesul dificil la finanțare, încasările întârziate și presiunea fiscală amplifică vulnerabilitatea.
Cifra nu înseamnă, singură, că economia se prăbușește, iar firmele cu probleme de lichiditate nu sunt automat insolvabile. Însă o tendință care se menține ar putea schimba comportamentul pieței: furnizorii ar cere plata în avans sau ar scurta termenele de credit comercial, băncile ar deveni mai selective, iar investițiile și angajările ar putea fi amânate. Dacă situația persistă, restructurările și insolvențele s-ar putea înmulți, iar costul ar ajunge în final la angajați, familii și consumatori.
Pentru companii, recomandarea este monitorizarea zilnică a încasărilor, a expunerii față de clienții rău-platnici, a datoriilor scadente și a rezervelor de numerar, fără a confunda cifra de afaceri cu sănătatea financiară. Autoritățile și instituțiile financiare ar trebui, la rândul lor, să urmărească atent evoluția refuzurilor la plată și a întârzierilor din economie.
Sursă text și foto: Brașov TV — articolul original