Războiul Rusiei împotriva Ucrainei se poartă tot mai puțin doar pe linia frontului și tot mai mult în economie, în energie și în infrastructură, iar Republica Moldova simte direct această schimbare. Bilanțul săptămânii 4–11 octombrie 2026 arată că rezistența militară a Kievului depinde acum de capacitatea statului de a-și ține economia în funcțiune și de a-și proteja rețelele vitale.
Miercuri, 7 octombrie 2026, atacurile rusești cu rachete și drone au ucis cel puțin 32 de persoane, potrivit Reuters. Loviturile au scos din nou în evidență cât de expusă rămâne populația civilă și cât de mult contează apărarea antiaeriană pentru orașele ucrainene. În paralel, infrastructura industrială și cea portuară continuă să fie ținte ale unei campanii menite să reducă puterea Ucrainei de a produce, de a exporta și de a-și finanța efortul de război.
Logica pare limpede: Moscova mizează pe timp ca pe o armă economică. Fiecare fabrică oprită și fiecare transport compromis scad veniturile statului, resursele pentru apărare și încrederea investitorilor. Cifrele susțin tabloul. Ucraina se confruntă, potrivit Reuters, cu un deficit bugetar estimat la 56 de miliarde de dolari pentru 2026, iar Financial Times a semnalat perturbări severe ale exporturilor agricole prin Marea Neagră. Chiar și o armată în stare să oprească ofensiva adversă riscă să fie trasă într-un război de uzură dacă îi lipsesc muniția, apărarea antiaeriană, banii din exterior și infrastructura funcțională.
Efectele ajung dincolo de granița ucraineană. Mai puține cereale și produse agricole pe piață înseamnă venituri mai mici pentru Kiev și presiune suplimentară asupra piețelor internaționale. Pentru Chișinău, riscurile se transmit prin costul transportului, prin prețuri volatile, prin securitatea energetică și prin incertitudinea comercială. Ajutorul extern poate amâna apariția vulnerabilităților, dar fără reforme, investiții și infrastructură rezilientă nu le elimină.
Într-un asemenea context s-a desfășurat, joi, 8 octombrie 2026, la Chișinău, a treia ediție a Moldova Security Forum. Cooperarea cu Ucraina, amenințarea dronelor și operațiunile hibride au fost printre temele centrale. Președinta Maia Sandu a spus că securitatea Republicii Moldova este legată de securitatea europeană și de rezistența Ucrainei. În aceeași zi, reprezentanți diplomatici și militari ai celor două state au discutat despre extinderea cooperării în apărare și despre consolidarea capacităților instituționale.
Sursă text și foto: Brașov TV — articolul original