Banca Națională a României a lăsat dobânda de referință neschimbată, la 6,5%, la ședința de politică monetară de săptămâna trecută. Nivelul e același din august 2024, iar decizia vine într-un moment în care inflația a reluat creșterea după scăderea din august, la 6,17%. Analiștii se așteaptă ca dobânda să rămână la acest nivel până la jumătatea lui 2027.
În comunicatul de după ședință, banca centrală avertizează că inflația anuală va urca până la sfârșitul acestui an. Motivele invocate sunt scumpirea combustibililor și a energiei, creșterea cotațiilor unor materii prime, inclusiv agroalimentare, prelungirea conflictului din Orientul Mijlociu, seceta severă și evoluția leului. În august, guvernatorul BNR estima pentru decembrie o inflație de 6,1%, pe fondul secetei, caniculei și problemelor din producția de energie electrică. O analiză BCR merge mai departe și anticipează o creștere anuală a prețurilor între 6,4% și 6,9%.
Presiunea cea mai vizibilă se vede pe cursul de schimb. Euro a atins marți, 6 octombrie 2026, un maxim istoric de 5,3527 lei, pe fondul lipsei unui guvern cu puteri depline la Palatul Victoria și al aversiunii față de risc de pe piețele internaționale, alimentată de aprecierea dolarului și de creșterea dobânzilor la obligațiunile marilor economii. Vineri, 9 octombrie 2026, tranzacțiile s-au făcut între 5,339 și 5,346 lei, iar media a coborât de la 5,3470 la 5,3414 lei. Moneda europeană e totuși cu aproape 5% mai scumpă decât la începutul anului și cu peste 7,6% față de sfârșitul lui 2024, după anularea alegerilor prezidențiale. Anul trecut, oficialii BNR vorbeau despre o supraapreciere a leului de 5%.
Pentru perioada următoare, BNR a lăsat de înțeles că va da mai multă libertate pieței în stabilirea cursului. Între timp a preferat să steriliza excedentul de lichiditate din piața monetară, ca să facă leul mai costisitor pentru eventualii speculatori. ROBOR a revenit la valorile de la începutul anului. Indicele la trei luni, după care se calculează dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a rămas la 6,10%. Cel la șase luni, folosit pentru creditele ipotecare, a coborât de la 6,16% la 6,15%, iar cel la 12 luni a urcat de la 6,21% la 6,22%. Randamentul obligațiunilor românești la 10 ani se menține între 7,24% și 7,30%.
Un leu mai slab are și avantaje: aduce venituri mai mari la buget, stimulează exporturile și scumpește importurile, ceea ce ajută la echilibrarea balanței comerciale și a deficitului de cont curent. Contează mai ales acum, când investițiile străine directe s-au redus în primul semestru de peste cinci ori față de aceeași perioadă din 2025, iar intrările de capital, care au ținut cursul stabil în anii trecuți, s-au transformat de la sfârșitul lui 2024 în ieșiri. Raportul „2027 Macroeconomic Outlook” al CFA România estimează o depreciere graduală a leului până la sfârșitul lui 2027, cu euro la 5,40–5,50 lei. Dacă mișcările devin prea ample, BNR are o rezervă valutară de 60,059 miliarde de euro, chiar dacă aceasta s-a redus în septembrie, și poate folosi o linie repo de 4 miliarde de euro deschisă de BCE.
Sursă text și foto: Impact Press — articolul original