Dacă Parlamentul României ar fi dizolvat vreodată, Guvernul ar avea cel mult cinci zile să anunțe data noilor alegeri. Termenul apare într-un proiect de lege privind organizarea alegerilor parlamentare anticipate, pus în dezbatere publică de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP). Proiectul încearcă să rezolve o problemă veche a legislației electorale: până acum, nimeni nu a stabilit concret cum s-ar desfășura, pas cu pas, un scrutin despre care Constituția spune doar că trebuie organizat în cel mult trei luni de la dizolvarea Legislativului.
Miza proiectului sunt termenele. Legea actuală a alegerilor parlamentare a fost gândită pentru scrutinele organizate la final de mandat, iar calendarul ei obișnuit, cu depunerea candidaturilor, contestații, campanie și tipărirea buletinelor, se întinde pe o perioadă greu de încadrat în limita constituțională de 90 de zile. AEP propune ca toate aceste etape să fie comprimate și corelate cu limita din Legea fundamentală. Termenul de cinci zile pentru stabilirea datei alegerilor arată cât de puțin timp ar rămâne pentru rest.
Scenariul este mai degrabă teoretic, dar nu imposibil. Constituția permite președintelui să dizolve Parlamentul doar în condiții stricte: după consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare și numai dacă nu s-a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în 60 de zile de la prima solicitare, după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură. De la 1989 încoace, România nu a avut niciodată alegeri parlamentare anticipate. Ideea a fost totuși invocată de mai multe ori, de obicei ca armă de negociere în crizele guvernamentale.
Tocmai de aceea proiectul e mai important decât pare. Un cadru legal clar îndepărtează unul dintre argumentele folosite ani la rând împotriva anticipatelor, și anume că nu există proceduri pentru organizarea lor. Pe de altă parte, un calendar atât de strâns le favorizează pe partidele mari, care au structuri teritoriale și resurse pregătite oricând. Formațiunile noi sau mai mici ar avea mult mai puțin timp să strângă semnături, să-și facă liste și să ajungă la alegători.
Deocamdată, textul este doar în consultare publică. După ce vor fi analizate propunerile primite, proiectul trebuie să treacă prin Guvern și apoi prin Parlament. Ironia e că tocmai parlamentarii vor hotărî cât de ușor le poate fi încheiat mandatul înainte de termen.
Sursă text și foto: G4Media — articolul original