Părinții care se întorc la serviciu la șase luni după nașterea copilului și-ar putea păstra indemnizația de creștere a copilului, pe lângă salariu. Măsura apare în programul de guvernare depus sâmbătă la Parlament de premierul desemnat Siegfried Mureșan. Nu e o schimbare doar pentru familii. Ea arată cum vrea viitorul Executiv să trateze piața muncii: să stimuleze munca în locul absenței de la muncă. Documentul formulează direct acest obiectiv: „mai mulți oameni care muncesc, mai puține stimulente pentru nemuncă”.
Ideea pleacă de la o problemă cunoscută. Mulți părinți, în special mame, rămân acasă pe toată durata concediului pentru că, dacă s-ar întoarce mai devreme, ar pierde indemnizația. Programul vrea să elimine acest dezavantaj și propune, în paralel, mai multe creșe și mai multe unități cu program prelungit. Aici e și punctul sensibil. Fără locuri reale în creșe, mai ales în orașele mari, unde cererea e cea mai mare, posibilitatea de a cumula indemnizația cu salariul riscă să conteze puțin în practică. Pentru copii, guvernul propune și „Contul Viitorului”. În primul an de viață al copilului, părinții ar putea deschide pe numele acestuia un cont de economii și investiții. Proiectul se leagă de un alt obiectiv al programului, dezvoltarea pieței de capital, și ar putea obișnui o generație întreagă cu economisirea pe termen lung.
Pe partea fiscală, programul face promisiuni cu condiții. TVA ar urma să revină la 19% „de îndată ce România își va permite”, deci fără un termen precis, ceea ce arată cât de puțin spațiu lasă bugetul. Cota unică se păstrează. Impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) ar urma să dispară de la 1 ianuarie 2027, iar documentul precizează că termenul nu va mai fi amânat. Cumpărătorii de locuințe primesc o ultimă păsuire. Cota redusă de TVA de 9% se va putea aplica până la 31 iulie 2027 pentru apartamentele contractate prin acte autentificate până la 31 decembrie 2025. Este o singură prelungire, de 12 luni, iar programul spune explicit că nu vor mai urma altele.
Cele mai mari dispute politice vor fi probabil la pensii. Programul vrea să elimine pensionarea anticipată în sistemele în care oamenii ies la pensie prea devreme. Tot aici intră interzicerea cumulului dintre pensie și salariu la stat, prin deblocarea proiectului de lege care a trecut deja de Senat și stă de atunci în Parlament. Faptul că proiectul e blocat arată cât de greu se adoptă o astfel de măsură: ea atinge categorii influente din sectorul public. Tot pe piața muncii, guvernul vrea să revizuiască Legea dialogului social și contractele colective care prevăd „drepturi exagerate”. Sindicatele vor contesta aproape sigur această formulare.
Ajutoarele sociale ar urma să fie retrase treptat pe măsură ce beneficiarul se angajează, nu tăiate brusc. Persoanele apte de muncă le-ar primi doar dacă lucrează sau urmează cursuri de formare. Munca cu timp parțial și cea sezonieră ar deveni mai flexibile, cu contribuții calculate după venitul efectiv. Programul mai încurajează mutarea oamenilor din zonele cu șomaj în cele unde lipsește personalul. Subvenția pentru tinerii NEET, finanțată din fonduri europene până în 2029, continuă. Angajatorii primesc 2.250 de lei pe lună, timp de 12 luni, pentru fiecare tânăr între 16 și 30 de ani înregistrat ca șomer la ANOFM, cu condiția să-l păstreze angajat cel puțin 18 luni. Guvernul promite să mențină sprijinul și în următorul exercițiu financiar european. În plus, vrea să-l extindă la absolvenții de studii tehnice angajați ca juniori în IT, în primele 12 luni, cu ținta de 5.000 de juniori pe an până în 2030.
Programul mai prevede extinderea învățământului dual și a uceniciei, cu facilități pentru firmele care formează și angajează oameni. Finanțarea cursurilor de formare profesională pentru companii ar urma să depindă de rezultat: câți oameni sunt angajați și rămân efectiv în muncă. Toate aceste măsuri au însă nevoie mai întâi de votul de învestitură. Abia după aceea se va vedea câte dintre ele rezistă negocierilor politice și limitelor bugetului.
Sursă text și foto: Ziarul Financiar — articolul original