Administrația Trump ia în calcul restricționarea exporturilor de motorină, iar Europa ar fi prima care ar resimți măsura. De la pierderea livrărilor din Rusia, Uniunea Europeană a ajuns să depindă tot mai mult de carburantul american. O interdicție, chiar și parțială, ar obliga cumpărătorii europeni să plătească mai mult pentru puținii barili disponibili pe piață. Pentru șoferii și transportatorii din România, ca și pentru cei din restul Uniunii, asta înseamnă risc de scumpiri la pompă.
Datele platformei de analiză Kpler arată cât de mult a crescut această dependență într-un timp scurt. În acest an, SUA au livrat în jur de 180.000 de barili pe zi din cei aproximativ 580.000 pe care UE îi importă din afara blocului. Asta înseamnă circa 32%, aproape dublu față de 17% în 2025. În Europa de Nord-Vest situația e și mai delicată: aproximativ 200.000 din cei 350.000 de barili zilnici aduși din afara regiunii vin de peste Atlantic, adică 57%, față de 37% anul trecut. „Pentru Europa, efectul imediat este creșterea prețurilor”, a explicat pentru Euronews Zameer Yusof, analist energetic la Kpler. El spune că nordul continentului ar trebui să liciteze mai sus pentru transporturile de înlocuire și ar intra în competiție cu Mediterana, America Latină și Africa de Vest pentru aceeași cantitate limitată de motorină. Kpler precizează că o reducere cu 30% a livrărilor americane nu duce automat la o creștere cu 30% a prețurilor. Tocmai lupta pentru barilii rămași ar putea însă împinge cotațiile mult în sus.
Problema e că nu există un furnizor de rezervă. Potrivit lui Yusof, India e singura alternativă credibilă, dar capacitatea ei de export s-a redus puternic. Exporturile indiene de motorină au scăzut de la aproximativ 582.000 de barili pe zi anul trecut la 352.000 în acest an. Livrările către Europa au căzut și mai abrupt, de la circa 163.000 la aproximativ 50.000 de barili pe zi. China și Coreea de Sud au contat foarte puțin pe piața europeană în acest an, cu livrări de aproximativ 1.000, respectiv 2.000 de barili pe zi. Nu sunt în măsură să acopere golul. Pe scurt, Europa a trecut de la dependența de Rusia la dependența de SUA și nu are, pentru moment, o altă sursă la care să apeleze.
Există totuși o protecție pe termen scurt. Motorina este unul dintre produsele petroliere pe care Europa le ține în stoc în cele mai mari cantități. Rezervele ar putea atenua primul șoc și ar putea evita o penurie imediată. Dacă interdicția ar dura, stocurile nu ar mai ține prețurile sub control. Adevărata încercare ar veni după ce se termină aceste rezerve.
Cel mai tare reacționează Franța, considerată cea mai expusă țară din UE. Președintele Emmanuel Macron a declarat joi că măsura propusă de Washington ar fi „catastrofală”. Motivele nu sunt doar economice. Franța se îndreaptă spre alegerile din 2027, iar criza energetică alimentează deja discursul extremei drepte. Încă dinainte ca Washingtonul să aducă în discuție interdicția, Macron ceruse Comisiei Europene să relaxeze temporar standardele pentru carburanți, astfel încât rafinăriile europene să producă mai multă motorină și combustibil pentru aviație. Tot el a cerut o a doua eliberare coordonată a rezervelor de urgență de petrol. Restricțiile americane i-ar întări argumentul că Europa trebuie să rafineze mai mult pe cont propriu. Doar că rafinăriile nu pot adăuga peste noapte sute de mii de barili la producție. Chiar dacă Bruxellesul ar accepta propunerile Parisului, efectele s-ar vedea abia în câteva luni, iar până atunci prețurile ar fi stabilite de piață.
Sursă text și foto: Jurnalul Național — articolul original