Aleksandar Vučić ar urma să renunțe duminică la funcția de președinte al Serbiei. Nu pleacă din politică, ci trece în fotoliul de premier, ca să rămână la comanda unei țări în care presiunea asupra lui a crescut constant. Potrivit Bloomberg, conducerea statului va fi preluată interimar de Ana Brnabić, președinta Parlamentului și una dintre cele mai loiale aliate ale sale. Mutarea era anunțată de ceva vreme și seamănă mult cu schimbul de funcții pe care Vladimir Putin l-a făcut cu Dmitri Medvedev în 2008, atunci când a vrut să ocolească limitele impuse de mandate.
Paralela cu Rusia vine din logica manevrei, nu doar din aparențe. Vučić este la al doilea mandat prezidențial, iar Constituția Serbiei nu îi permite un al treilea. Dacă ar fi așteptat finalul firesc al mandatului, ar fi riscat să ajungă o figură fără putere reală. Ca prim-ministru, ar controla direct guvernul, bugetul și administrația, adică instrumentele prin care a condus țara în ultimul deceniu, chiar dacă din punct de vedere formal funcția de președinte are atribuții mai limitate.
Alegerea Anei Brnabić ca interimară nu surprinde pe nimeni. Fost premier și apoi șefă a Legislativului, ea a fost ani la rând una dintre cele mai vizibile voci ale Partidului Progresist Sârb și a apărat constant linia lui Vučić. Prezența ei la Palatul prezidențial, fie și temporar, înseamnă că nu va exista un centru de putere concurent pe durata tranziției.
Momentul contează și el. Puterea de la Belgrad e sub presiune de aproape doi ani, de când prăbușirea copertinei gării din Novi Sad, în noiembrie 2024, a declanșat cel mai amplu val de proteste din ultimele decenii. Mișcarea a pornit de la studenți și a ajuns să ceară răspundere pentru corupție și pentru felul în care statul a fost pus în slujba partidului de guvernământ. Vučić a răspuns prin schimbări de guvern și prin promisiuni de alegeri, însă nu a reușit să domolească nemulțumirea. Rocada anunțată acum pare mai degrabă o încercare de a-și consolida poziția decât un răspuns la cererile străzii.
Rămân mai multe necunoscute: când va fi organizat scrutinul prezidențial, ce candidat va susține tabăra lui Vučić și cum vor reacționa opoziția și protestatarii, care vor vedea probabil în această mișcare exact confirmarea acuzațiilor lor. Bruxelles-ul va urmări și el cu atenție. Serbia e încă stat candidat la Uniunea Europeană, iar o mutare care păstrează puterea în aceleași mâini, doar sub alt titlu, nu va ajuta la liniștirea îngrijorărilor legate de statul de drept.
Sursă text și foto: G4Media — articolul original