Trei pacienți cu afecțiuni vasculare grave au fost tratați la Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj fără să li se deschidă craniul sau coloana. Au fost primele proceduri neuroendovasculare minim invazive programate făcute vreodată în spital. Doi pacienți aveau anevrisme cerebrale, iar a treia, o femeie de 81 de ani, avea o malformație vasculară la nivelul măduvei spinării. Contează că sunt intervenții elective, nu de urgență. Asta înseamnă că spitalul nu mai intervine doar când viața pacientului e deja în pericol. Poate trata leziunea înainte să se rupă.
Intervențiile au avut loc în Laboratorul de Radiologie Intervențională al Secției de Radiologie și Imagistică Medicală, condusă de conf. dr. Andrei Lebovici. Echipa locală, coordonată de dr. Dan Duma, a fost supravegheată de doi neuroradiologi intervenționiști români care lucrează la Spitalul Universitar Bicêtre (AP-HP) din Paris: dr. Cristian Mihalea și dr. Adrian Popica. Cele trei proceduri au fost făcute pe rând de dr. Sorin Bercea, dr. Alexandru Hart-Foia și dr. Horea Comaniciu. Au fost ajutați de neurologii dr. Patricia Hanghicel și dr. Valentin Stanciu, ambii cu competență în neuroradiologie intervențională, dar și de neurochirurgi și medici ATI. Totul a fost lucrat cu un angiograf monoplan, adică un aparat care filmează vasele dintr-un singur unghi. În neuroradiologia intervențională se lucrează de regulă cu sisteme biplane, care oferă două unghiuri simultan, așa că o singură imagine cere mai multă precizie din partea medicului.
Primul pacient, un bărbat de 50 de ani, avea un anevrism de 6,5 mm pe artera carotidă internă. Medicii au folosit tehnica de remodelare cu balon și au umplut sacul anevrismului cu spirale detașabile. Al doilea pacient are 65 de ani și avea un anevrism de 7 mm pe segmentul A1 al arterei cerebrale anterioare, într-o zonă de bifurcație unde tratamentul e greu de făcut. Aici echipa a folosit un dispozitiv intrasacular nou, care a scurtat mult durata intervenției. Ambii au plecat acasă după doar 48 de ore, cu examenul neurologic normal.
Al treilea caz a fost cel mai dificil din punct de vedere tehnic. Pacienta de 81 de ani avea o fistulă arteriovenoasă durală spinală, din cauza căreia își pierdea treptat sensibilitatea și echilibrul. Intervenția a durat două ore. Medicii au folosit tehnica numită „pressure cooker”, cu un cateter cu balon și spirale metalice puse ca protecție. Așa au închis fistula fără să atingă artera spinală anterioară, de care depinde irigarea măduvei. Pacienta s-a ridicat din pat încă din prima zi. La vârsta ei, o operație clasică ar fi fost mult mai riscantă.
Rezultatele vin după doi ani de pregătire. Medicii clujeni au făcut stagii la Bicêtre și la Spitalul Clinic Județean de Urgență „Pius Brînzeu” din Timișoara. Faptul că s-au pregătit și la Timișoara arată că în țară există deja centre unde se fac astfel de proceduri. Pentru pacienții din Transilvania, posibilitatea de a fi tratați la Cluj ar putea însemna drumuri mai scurte și așteptare mai puțină. Managerul spitalului, prof. dr. Claudia Gherman, a spus că începutul acestor proceduri programate este „o etapă de pionierat pentru medicina clujeană”. Obiectivul declarat pe termen lung este ca astfel de intervenții să ajungă la mult mai mulți pacienți. Rămâne de văzut dacă spitalul va avea echipamentele și personalul necesare ca să le facă în mod curent, nu doar ca premieră.
Sursă text și foto: Făclia de Cluj — articolul original