Prefectura Cluj a găzduit joi, 15 octombrie 2026, prezentarea a două instrumente destinate femeilor aflate în relații abuzive: o mesagerie de sprijin, care ar trebui să devină funcțională la 1 noiembrie 2026, și o platformă de orientare către servicii de ajutor, anunțată pentru ianuarie 2027. Ambele fac parte din campania națională „Curajul de a spune #nuașa”, inițiată de Asociația 4MOMS, cunoscută și ca „Mame de nota 4″, iar scopul lor este ca victimele să afle concret unde pot cere ajutor și ce opțiuni au.
Conferința, organizată la sediul Prefecturii împreună cu 4MOMS, a reunit reprezentanți ai Poliției, ai Ambulanței și ai UPU-SMURD. Evenimentul continuă un parteneriat de peste jumătate de an între instituția prefectului și organizația neguvernamentală. Prefectul Maria Forna a spus că prevenirea violenței domestice cere implicarea comună a autorităților, a serviciilor de urgență și a societății civile: „Astăzi, practic, facem un pas mai departe: de la conștientizare la un sprijin concret”. Către femeile care se tem să semnaleze abuzurile, prefectul a transmis că „există oameni, există instituții care ajută”, iar primul pas e cel mai greu, dar ele „nu sunt singure”.
Cifrele naționale arată de ce astfel de inițiative sunt cerute. Potrivit studiilor europene privind violența de gen, cu date publicate de Eurostat și EIGE, 48,9% dintre femeile din România care au avut vreodată un partener au raportat violență fizică, sexuală sau psihologică din partea acestuia. La violența psihologică, proporția ajunge la 45,5%, față de 29,9% media UE. În 2025, polițiștii au intervenit la 138.385 de semnalări de violență domestică, iar conform informării 4MOMS, 66 de femei au fost ucise în anul precedent, majoritatea cazurilor fiind încadrate la femicid.
Datele locale vin de la Serviciul de Ambulanță Județean Cluj. Directorul medical, medicul Meda Bodea, a arătat că de la începutul anului au fost înregistrate 60 de solicitări pentru agresiuni fizice asupra femeilor, iar șase dintre victime au suferit traumatisme majore. Doar 41 au fost duse la spital; celelalte 19 au refuzat spitalizarea. Echipajele găsesc, spune medicul, nu doar răni, ci și teamă și vulnerabilitate, iar motivele refuzului diferă de la caz la caz. Victimele au nevoie de informații despre sprijinul de după intervenție, iar violența psihică trebuie luată în serios la fel ca cea fizică: „Femeile trebuie să fie încurajate ca și în cazul violenței psihice să ceară ajutor”.
Miza noilor instrumente se vede tocmai aici, în golul dintre momentul intervenției de urgență și cel în care o femeie ajunge efectiv la un serviciu de sprijin. Dacă mesageria și platforma vor funcționa la termenele anunțate, ele ar putea acoperi acest gol, mai ales pentru victimele care refuză spitalizarea sau pentru cele a căror suferință nu lasă urme vizibile.
Sursă text și foto: Făclia de Cluj — articolul original