Peste 4 din 10 angajați români care au depășit 55 de ani ar continua să lucreze și după ce ajung la vârsta legală de pensionare, potrivit unui studiu al companiei europene de resurse umane și salarizare SD Worx, citat de Agerpres și publicat joi, 15 octombrie 2026. Procentul exact este 42%, cu zece puncte peste media europeană, de 32%, într-o țară în care discuția despre vârsta de pensionare rămâne sensibilă, inclusiv în Cluj și în restul Transilvaniei.
Rezultatul contrazice ideea că seniorii abia așteaptă să iasă din câmpul muncii. Cei mai grăbiți sunt, de fapt, tinerii: 63% dintre angajații sub 35 de ani ar prefera o pensionare anticipată, față de 40% dintre cei de peste 55 de ani. În Europa, diferența e mai mică, de aproximativ 61% față de 50%. Totuși, și printre români tinerii nu exclud complet munca după pensie: 34% dintre cei sub 35 de ani s-ar vedea activi și după acest prag, în timp ce în Europa procentul abia depășește un sfert.
Cei care visează la pensionare timpurie nu o fac, în general, din motive financiare. Românii de peste 55 de ani din această categorie invocă mai ales timpul pentru familie și viața personală (78%), sănătatea (72%) și obiectivele personale (44%). Toate cele trei cifre sunt peste mediile europene, de 57%, 53% și 40%. Scăderea motivației este menționată de 36% dintre respondenții din România, față de 32% în Europa.
Surprinzător, munca prea grea nu apare des printre motive. Solicitarea fizică este indicată de 13% dintre români, iar cea psihică de 17%, în timp ce la nivel european procentele sunt de 25% și 26%. Seniorii de la noi se declară și în formă: 86% spun că au suficientă energie ca să-și facă bine treaba, față de 76% în Europa, iar pentru 84% munca înseamnă sens și împlinire.
Datele sugerează că problema nu e neapărat lipsa dorinței de a rămâne activ, ci felul în care sunt organizate locurile de muncă și drumul către pensie. Un angajat sănătos și motivat, de peste 55 de ani, e o resursă pe care mulți angajatori ar putea să o folosească mai bine, mai ales pe o piață a muncii cu deficit de personal. Rămâne de văzut dacă firmele vor propune programe flexibile pentru ei sau dacă dorința lor va rămâne doar o statistică.
Sursă text și foto: Știri de Cluj — articolul original