Peste 3,7 milioane de persoane din România au depășit vârsta de 65 de ani, adică 19,2% din populația țării, iar ponderea lor va urca spre 27,7% până în 2050, potrivit estimărilor prezentate miercuri, 21 octombrie 2026, de conducerea Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS). Altfel spus, peste un sfert dintre locuitori ar urma să facă parte din această categorie de vârstă, ceea ce pune sub presiune bugetele publice, serviciile de îngrijire și familiile.
Cifrele au fost expuse de directorul general al ANPIS, Daniela Moroșanu, la conferința „Costuri pentru administrațiile publice și familii ale serviciilor sociale oferite persoanelor vârstnice”. Ea a vorbit despre o „nevoie extraordinară” de servicii pentru seniori și a explicat simplu motivul: populația trăiește mai mult, iar cererea de asistență crește odată cu vârsta.
Salturile de la 19,2% la 27,7% înseamnă că, într-un interval de aproximativ un sfert de secol, aproape trei din zece români vor fi vârstnici. Povara nu cade doar pe autoritățile locale, care sunt cele mai apropiate de nevoile oamenilor și trebuie să organizeze centre de zi, îngrijire la domiciliu sau cămine. O parte importantă a costurilor și a efortului rămâne la familii, de multe ori la copiii adulți care își îngrijesc părinții fără sprijin instituțional.
Pentru Cluj și restul Transilvaniei, tendința se vede deja în comunitățile mici, de unde tinerii pleacă spre orașe sau în străinătate, iar populația rămasă are o vârstă medie tot mai ridicată. Acolo, lipsa serviciilor sociale se resimte cel mai tare, tocmai pentru că primăriile mici au bugete restrânse și puțin personal specializat.
Mesajul ANPIS nu e nou, dar cifrele pentru 2050 indică cât timp mai au autoritățile pentru a construi rețeaua de servicii înainte ca cererea să explodeze. Miza este ca dezvoltarea acestor servicii să țină pasul cu îmbătrânirea, nu să vină după ea.
Sursă text și foto: Știri de Cluj — articolul original