Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Sursa foto: Hepta. ro/De ce cresc pensiile în Ungaria, Polonia și Bulgaria, dar nu și în România?
Ungaria majorează pensia minimă de peste patru ori, la 329 de euro, sub noul guvern condus de Péter Magyar, în timp ce România rămâne singura țară din regiune fără nicio creștere a pensiilor în ultimii doi ani. Continuăm seria de comparații directe între pensiile din România și cele din alte state din regiune, cu un vecin cu care ne comparăm frecvent, Ungaria. De data aceasta, comparația vine într-un moment special: țara vecină tocmai a schimbat guvernul, iar noua conducere de la Budapesta a anunțat una dintre cele mai mari majorări de pensii din ultimele două decenii.
Pensia medie din România a fost, în iulie 2026, de 2. 785-2. 821 de lei, echivalentul a aproximativ 530-537 de euro, la cursul actual.
În Ungaria , pensia medie era, în iunie 2026, de aproximativ 660 de euro, cu peste 120 de euro mai mult decât media românească, în timp ce salariul mediu maghiar ajunge la circa 1. 400 de euro pe lună. La capitolul pensie minimă, situația este mai complicată și depinde de momentul exact al comparației.
Pensia minimă din România este de 1. 281 de lei, aproximativ 245 de euro. Pensia minimă din Ungaria a rămas, timp de 18 ani, la un nivel simbolic de doar 28.
500 de forinți, aproximativ 72-81 de euro, stabilit în 2008 și niciodată actualizat pe toată durata mandatelor fostului premier Viktor Orban. Începând din ianuarie 2027, însă, noul guvern maghiar, condus de premierul Péter Magyar, majorează această sumă de peste patru ori, la 329 de euro, depășind, pentru prima dată de mult timp, pensia minimă din România. Contextul din spatele acestei creșteri este el însuși o știre importantă: Viktor Orban, care a condus Ungaria neîntrerupt între 2010 și 2026, nu mai este la putere, iar noul guvern, condus de Péter Magyar, a făcut din majorarea pensiilor mici una dintre primele măsuri sociale majore anunțate.
Premierul Magyar a justificat decizia direct, invocând dificultățile financiare ale multor pensionari: „Sute de mii dintre compatrioții noștri seniori își fac socoteala la sfârșitul fiecărei luni pentru a vedea dacă pot să plătească pentru medicamente, mâncare, facturi sau poate lemne de foc. ” Măsura face parte dintr-un pachet mai amplu, numit Programul TISZA, dedicat vârstnicilor, care include, pe lângă majorarea pensiei minime, și un sprijin anual suplimentar de până la 200. 000 de forinți (aproximativ 500 de euro), acordat prin intermediul unui card special de beneficii (SZÉP), pentru pensionarii eligibili.
Un detaliu demografic important: în Ungaria, o țară cu aproximativ 9,7 milioane de locuitori, aproape 2,3 milioane de persoane primeau pensie în ianuarie 2026, adică aproape un sfert din întreaga populație a țării, o proporție considerabil mai mare decât în România. Peste 240. 000 de pensionari maghiari primesc, în acest moment, sub noul plafon de 330 de euro, exact categoria vizată direct de majorarea recentă.
Totodată, potrivit datelor oficiale ale Oficiului Național de Statistică al Ungariei (KSH), 95% dintre pensiile maghiare se situează sub nivelul salariului mediu, o proporție care arată cât de mult diferă veniturile pensionarilor de cele ale populației active, chiar și într-o economie cu un salariu mediu considerabil mai mare decât cel românesc. Poate cel mai relevant detaliu al comparației actuale nu ține de cifrele brute, ci de direcția în care se mișcă fiecare țară. În timp ce Ungaria, Polonia și Bulgaria cresc, în 2026-2027, pensiile pentru cetățenii lor, Bulgaria anunțând, de exemplu, o pensie medie de 541 de euro pentru 2026, România rămâne singura țară din estul Europei unde pensiile nu au crescut deloc în ultimii doi ani, potrivit unei analize recente.