O sezon arheologic nou a început cu o descoperire încă din prima zi la Păuleni-Ciuc: o statuetă antropomorfă din Eneolitic, un idol feminin legat de cultura Cucuteni (4500-4050 î.Hr.), a ieșit la lumină în situl de pe Dâmbul Cetăţii, unde specialiștii Muzeului Național al Carpaților Răsăriteni (MNCR) au reluat cercetările în 2026.
Anunțul vine chiar de la MNCR, într-un comunicat. Potrivit instituției, piesa este mică și a fost modelată din două bucăți de lut lipite între ele, apoi arsă. Condițiile de mediu din sol au făcut ca statueta să se crape tocmai în zona lipiturii, adică acolo unde cele două jumătăți fuseseră îmbinate.
Detaliul tehnic spune ceva despre meșteșugul vremii. Cucutenienii sunt considerați cei mai iscusiți olari și modelatori de lut ai Europei eneolitice, iar idolii feminini de acest fel rămân printre cele mai des întâlnite mărturii ale vieții lor spirituale, deși rolul lor exact este încă dezbătut de cercetători.
Situl se află lângă satul Șoimeni, comuna Păuleni-Ciuc, județul Harghita, într-un loc pe care localnicii îl numesc Dâmbul Cetăţii. Primele informații despre el datează de la sfârșitul secolului al XIX-lea. În perioada interbelică, arheologul Al. Ferenczi îl includea printre cetățile dacice din Transilvania, iar în a doua jumătate a secolului trecut dr. Zoltán Székely a făcut aici primele săpături. Din 1999, cercetările sunt continuate de MNCR.
Muzeul descrie Dâmbul Cetăţii drept unul dintre cele mai importante și complexe situri arheologice din Transilvania. Campaniile de până acum au adus informații despre culturile Cucuteni-Ariușd-Tripolie, Bodrogkeresztúr, Coțofeni, Costișa și Wietenberg, adică despre o succesiune de comunități preistorice din mileniile V–II î.Hr. din zona Carpaților Răsăriteni. Au fost descoperite locuințe, unelte, arme, obiecte de cult și o cantitate mare de ceramică pictată, care ajută istoricii să înțeleagă cum trăiau oamenii din depresiunea Ciucului.
Săpăturile din acest an sunt finanțate de Ministerul Culturii, prin Programul național de finanțare a cercetării arheologice sistematice 2026.
Sursă text și foto: Informația Harghitei — articolul original